Land reconstitution appeal annulled for failing to cite valid cassation grounds against suspension order
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s extraordinary appeal, leaving the Court of Appeal’s decision to suspend the judgment for lack of legally cited parties in force, thereby allowing the suspension to stand. The dispute concerned a claim for the reconstitution of property rights over inherited agricultural land in Buzău County and associated compensation for loss of use, wherein the lower courts had granted the reconstitution but rejected the compensation claims as prescribed or unfounded; the appellant subsequently filed an appeal against the appellate court’s interlocutory order suspending the cassation proceedings. The decisive legal basis was the strict statutory requirement under Articles 486(1)(d), 488(1)(1)-(8), and 489(2) of the Civil Procedure Code, which mandates that grounds for cassation must specifically challenge the legality of the appealed decision within the limited enumerated categories; because the appellant’s submissions addressed the merits of the underlying property dispute rather than the procedural legality of the suspension order, the court applied the statutory sanction of nullity to the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ; Land reconstitution appeal annulled for failing to cite valid cassation grounds against suspension order: Prin încheierea din data de 9 noiembrie 2021, Curtea de Apel Ploieşti – secţia I civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului declarat de reclamanta A., împotriva deciziei civile nr. 712/16.11.2020, pronunţată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Săhăteni şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, pentru lipsa părţilor legal citate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 iunie 2022
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. x/2019 la data de 20 mai 2019, reclamanta A. a formulat plângere potrivit legilor fondului funciar, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol moştenit de la părinţii săi, aflat pe teritoriul comunei Săhăteni, jud. Buzău.
Reclamanta a depus precizări cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată la datele de 28 noiembrie 2019, 9 ianuarie 2020, 5 şi 6 februarie 2020.
2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Buzău
Prin sentinţa civilă nr. 1746/05.06.2020, Judecătoria Buzău a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune privind capătul de cerere având ca obiect pretenţii - contravaloare lipsă folosinţă a 1,62 ha vie nobilă şi dobânda aferentă pentru perioada 1960-1 octombrie 2011, a respins ca prescris capătul de cerere având ca obiect pretenţii - contravaloare lipsă folosinţă a 1,62 ha vie nobilă şi dobânda aferentă pentru perioada 1960-1 octombrie 2011. A admis în parte acţiunea având ca obiect fond funciar formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Săhăteni, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău. A obligat Comisia Locală de Fond Funciar Săhăteni să elibereze reclamantei proces-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 1,62 ha teren agricol.
A obligat Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău să elibereze reclamantei titlu de proprietate pentru suprafaţa de 1,62 ha teren agricol.
A respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei privind obligarea pârâtelor la plata lipsei de folosinţă a 1,62 ha teren vie nobilă pentru perioada 1 octombrie 2011- 2019.
Împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă a declarat apel reclamanta A., criticând-o sub aspectul nelegalitătii soluţionării capătului de cerere privind acordarea de despăgubiri reprezentând lipsa de folosinţă pentru suprafaţa de teren pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, lipsa de folosinţa constând în chirie aferentă suprafeţei de 1,62 ha teren, categoria vii, pentru perioada 2000-2019.
De asemenea, împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat apel incident apelanta pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar Săhăteni.
3. Decizia pronunţată de Tribunalul Buzău – secţia I civilă
Prin decizia nr. 712/2020 din 16 noiembrie 2020, Tribunalul Buzău – secţia I civilă a respins apelul declarat de apelanta reclamanta A. şi a apelului incident formulat de apelanta pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar Săhăteni împotriva sentinţei civile nr. 1746/05.06.2020, pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata pârâtă Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, ca nefondate.
Împotriva acestei decizii a declarant recurs reclamanta A..
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă sub nr. x/2019.
4. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti
Prin încheierea din data de 9 noiembrie 2021, Curtea de Apel Ploieşti – secţia I civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului declarat de reclamanta A., împotriva deciziei civile nr. 712/16.11.2020, pronunţată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Săhăteni şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, pentru lipsa părţilor legal citate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă sub nr. x/2019/a1 la data de 11 ianuarie 2022.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cauza cu prioritate sub aspectul excepţiei de nulitate a recursului, invocată de intimate, Înalta Curte constată următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres şi limitativ reglementate prin dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.
Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.
Deşi nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze soluţia şi argumentele reţinute de instanţă în justificarea soluţiei pronunţate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
În speţă, se constată că, prin cererea de recurs formulată, recurenta a expus critici legate de netemeinicia sentinţei fondului, confirmată în apel, fără a prezenta vreo critică de nelegalitate a încheierii atacate, prin care s-a dispus suspendarea judecării recursului său.
Împrejurarea că recurenta nu este de acord cu suspendarea cauzei nu determină incidenţa niciunui motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Aşa fiind, se constată că aspectele deduse judecăţii prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispoziţiile evocate.
Întrucât în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea încheierii atacate, iar memoriul de recurs nu conţine critici propriu-zise, fiind străine de considerentele încheierii atacate, sancţiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanţa de recurs.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurentă nu îndeplinesc condiţia prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 9 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 iunie 2022.