Drug trafficking conviction: appeal allowed for non-reformatio in peius violation, sentence reduced and remanded

Şedinţa publică din data de 09 decembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 900 din data de 11.08.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, printre altele, în temeiul art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, fiindu-i aplicată, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, precum şi pedeapsa accesorie a aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, în formă continuată, fiindu-i aplicată ca pedeapsă complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, fiindu-i aplicată, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de punere la dispoziţie a unei locuinţe în vederea consumului ilicit de droguri, în formă continuată, fiindu-i aplicată, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc, pentru consum propriu, fiindu-i aplicată, ca pedeapsă complementară,interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele principale stabilite şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, sporită cu 6 ani şi 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 16 ani şi 6 luni închisoare, fiindu-i aplicată, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătorul fondului a reţinut că, prin rechizitoriul din data de 22.07.2019, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – secţia de Combatere a Traficului de Droguri, în dosarul nr. x/2018, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpatului A., pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor de:

1. constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc (noiembrie 2018 - martie 2019), prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen.

2. trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată (cinci acte materiale în modalitatea introducerii în ţară), prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., comise în datele de 28.11.2018, când prin intermediul inculpaţilor B. şi C. a introdus în România, din Olanda cantitatea de 125 grame cocaină; 23.12.2018, când prin intermediul inculpatului B. a introdus în România, din Olanda cantitatea de 200 grame cocaină şi 50 comprimate MDMA; 15.01.2019, când prin intermediul inculpatului B. a introdus în România, din Olanda cantitatea de 250 grame cocaină; 09.02.2019, când prin intermediul A.N a introdus în România, din Olanda o cantitate nedeterminată de cocaină; 10.03.2019, când prin intermediul inculpatului B. a introdus în România, din Olanda cantitatea de 392,45 grame cocaină, acesta fiind prins în flagrant la Punctul de Trecere al Frontierei Nădlac II.

3. trafic de droguri de mare risc, în formă continuată (14 acte materiale), prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. constând în 5 (cinci) acte materiale, comise în datele de 28.11.2018, 23.12.2018, 15.01.2019, 09.02.2019 şi 10.03.2019 în modalitatea transportului, prin intermediul inculpaţilor B. (28.11.2018, 23.12.2018, 15.01.2019 şi 10.03.2019), C. (28.11.2019) şi A.N (09.02.2019) şi 9 (nouă) acte materiale comise în datele de 28.01.2019, 20.03.2019 – oferire cocaină către D., 18.02.2019, 02.03.2019- oferire cocaină către E., decembrie 2018 şi 18.02.2019- vânzare cocaină către F., decembrie 2018 – vânzare cocaină către G., 15.01.2019 – vânzare cocaină către H., 28.01.2019 – vânzare comprimate MDMA către E..

4. punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe, în vederea consumului de droguri, în formă continuată (3 acte materiale), fapte comise la datele de 28.01.2019, 02.03.2019 şi 20.03.2019, prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen.

5. deţinere de droguri de mare risc (cocaină) fără drept, în vederea consumului propriu (săvârşită la data de 02.04.2019), prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen.

6. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere, faptă săvârşită la data de 15.03.2019, prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În fapt, cu privire la inculpatul A. s-au reţinut următoarele:

1. În perioada noiembrie 2018 – martie 2019, împreună cu coinculpaţii I. şi J. au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc; în cadrul grupării inculpatul A., în calitate de lider, s-a ocupat de aprovizionarea şi vânzarea de cocaină şi comprimate MDMA şi a coordonat activitatea infracţională desfăşurată de coinculpaţii menţionaţi, care, fiecare, la rândul său, a avut sarcini precise şi a acţionat în mod coordonat în vederea realizării scopului pentru care acest grup s-a constituit.

2. În datele de 28.11.2018, 23.12.2018, 15.01.2019 şi 10.03.2019, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul coinculpaţilor C. (actul material din data de 28.11.2018) şi B. (actele materiale din 28.11.2018, 23.12.2018, 15.01.2019 şi 10.03.2019), a introdus în România din Olanda, cantitatea totală de aproximativ 967, 45 grame cocaină.

De asemenea, în data de 09.02.2019 în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul unei persoane neidentificate, a introdus în România din Olanda, o cantitate nedeterminată de cocaină.

3. În datele de 28.11.2018, 23.12.2018, 15.01.2019 şi 10.03.2019, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul coinculpaţilor C. (actul material din data de 28.11.2018) şi B. (actele materiale din 28.11.2018, 23.12.2018, 15.01.2019 şi 10.03.2019), a transportat pe teritoriul României cantitatea totală de 967,45 grame cocaină (procurată din Olanda); în mod similar, inculpatul A. a procedat şi în data de 09.02.2019, când, prin intermediul şi cu sprijinul unei persoane neidentificate, a transportat pe teritoriul României o cantitate nedeterminată de cocaină; în datele de 28.01.2019 şi 20.03.2019, inculpatul A. a oferit cocaină numitei D., procedând în mod similar şi în datele de 18.02.2019, 02.03.2019, când a oferit cocaină coinculpatului E.; în cursul lunii decembrie 2018 şi 18.02.2019 a vândut martorului F. cantitatea de 3 (trei) grame cocaină cu suma totală de 900 RON, în cursul lunii decembrie 2018 a vândut martorului G. cantitatea 10 (zece) grame cocaină cu suma de 600 euro, în data de 15.01.2019 a vândut martorului H. cantitatea de 3 (trei) grame cocaină, cu suma de 210 euro, iar în data de 28.01.2019 a vândut coinculpatul E. un număr de 10 (zece) comprimate MDMA, cu suma de 140 euro.

4. În datele de 28.01.2019 şi 20.03.2019, inculpatul A., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a pus la dispoziţia numitei D. imobilul în care locuieşte cu I. în vederea consumului de cocaină; în acelaşi mod, a procedat şi în data de 02.03.2019, când a pus la dispoziţia inculpatului E. acelaşi imobil în vederea consumului de droguri.

5. În data de 02.04.2019, inculpatul A. a fost depistat în timp ce deţinea fără drept, în vederea consumului propriu, cantitatea totală de 3,57 grame cocaină şi un card din material plastic de culoare neagră pe care s-a pus în evidenţă aceiaşi substanţă.

6. În data de 15.03.2019, inculpatul A. a condus pe drumurile publice autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere.

Prin încheierea de şedinţă din data de 13.11.2019, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, în dosarul nr. x/2019, definitivă prin încheierea nr. 41/CP/04.02.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia I penală, s-a dispus începerea judecăţii în cauză, faţă de inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor indicate în actul de sesizare a instanţei.

La termenul de judecată din data de 27.05.2020, instanţa de fond a încuviinţat cererile inculpaţilor A., B. şi E. de judecare a cauzei conform procedurii prevăzute de art. 375 şi art. 377 C. proc. pen., după audierea acestora, recunoaşterea săvârşirii faptelor pentru care au fost trimişi în judecată şi solicitarea de soluţionare a cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi a înscrisurilor în circumstanţiere depuse.

Analizând probele administrate în faza de urmărire penală, judecătorul fondului a reţinut, în esenţă, că, din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale a rezultat existenţa unui grup infracţional organizat constituit de inculpaţii A., I. şi J., grup constituit în scopul traficului cu cocaină şi, ocazional, al comprimatelor MDMA. Grupul şi-a desfăşurat activitatea infracţională în perioada noiembrie 2018 - martie 2019, pe raza judeţului Timiş, fiind traficate importante cantităţi de droguri de mare risc, acestea fiind introduse în România şi transportate pe teritoriul naţional de către alţi inculpaţi care sprijineau acest grup infracţional, respectiv B. şi, ocazional, C..

Atribuţiile membrilor grupării erau bine stabilite, la fel cum au fost stabilite şi locurile în care aveau loc tranzacţiile cu cocaină şi comprimate MDMA, în general intempestiv, pe timp de noapte şi în locuri greu accesibile (cu titlu exemplificativ, imobilul în care locuiesc inculpaţii A. şi I.).

Astfel, în realizarea scopului infracţional, membrii grupării au acţionat în mod coordonat, bine structurat, cu roluri de o importanţă mai mare sau mai mică în ansamblul grupului, respectiv inculpatul A., în calitate de lider al grupării infracţionale, s-a deplasat în Rotterdam (Olanda) de unde a cumpărat cocaină, iar o singură dată a primit cu titlu gratuit şi comprimate MDMA (50 bucăţi); prin intermediul şi cu sprijinul coinculpaţilor C. şi B. (care prin acţiunile lor au sprijinit gruparea infracţională), inculpatul A. a introdus aceste droguri de mare risc în România, fiind transportate pe teritoriul naţional şi depozitate la locuinţa sa; preluarea drogurilor, deţinerea şi depozitarea acestora în locuinţa inculpatului A., când acesta nu se afla la domiciliu revenea coinculpatei I.; în cadrul grupului organizat, inculpata mai avea şi rolul de încasa de la unii dintre narcotraficanţi sumele de bani care reprezentau contravaloarea cocainei care, în mod direct, era cumpărată de la concubinul său; după ce inculpatul A. intra în posesia drogurilor, le vindea atât în mod direct, cât şi prin intermediul coinculpatului J., rolul acestuia fiind acela de a vinde cocaina pusă la dispoziţie de primul menţionat, precum şi de a recupera de la narcotraficanţi sumele de bani aferente acesteia, de regulă, ulterior, vânzării propriu-zise.

După prinderea în flagrant a inculpatului B. (10.03.2019), coinculpaţii A., J., I. şi C. au procedat la distrugerea mijloacelor de probă care se aflau în posesia lor, întrucât acestea ar fi putut face legătura între ei şi inculpatul mai sus menţionat şi astfel să se exonereze de răspundere penală.

Din probele administrate în cauză s-a stabilit că, în perioada noiembrie 2018- martie 2019, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul coinculpaţilor C. şi B., a introdus cocaină în România, a transportat-o pe teritoriul naţional şi a depozitat-o în locuinţa sa, situată în sat Dumbrăviţa, str. x, jud. Timiş.

Drogurile astfel procurate au fost vândute de către inculpatul A., atât în mod direct cât şi prin intermediul coinculpatului J..

Astfel, au fost probate un număr de 5 acte materiale componente ale traficului internaţional de droguri de mare risc (în modalitatea introducerii în ţară) şi, implicit, de trafic de droguri de mare risc în modalitatea deţinerii şi transportului pe teritoriul naţional, respectiv în data de 28.11.2018, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul inculpaţilor C. şi B., şi acţionând în mod coordonat, au introdus în România din Olanda şi au transportat pe teritoriul naţional cantitatea de 125 grame cocaină, cumpărată de primul menţionat cu suma de 3800 euro; în data de 23.12.2018, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul inculpatului B., şi acţionând în mod coordonat, au introdus în România din Olanda şi au transportat pe teritoriul naţional cantitatea de 200 grame cocaină, cumpărată de primul menţionat cu suma de 5000 euro, precum şi un număr de 50 comprimate MDMA, primite cu titlu gratuit; în data de 15.01.2019, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul inculpatului B. şi acţionând în mod coordonat, au introdus în România din Olanda şi au transportat pe teritoriul naţional cantitatea de 250 grame cocaină, cumpărată de primul menţionat cu suma de 6250 euro; în data de 09.02.2019, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul unei persoane neidentificate, a introdus în România din Olanda şi a transportat pe teritoriul naţional o cantitate nedeterminată de cocaină; în data de 10.03.2019, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul A., prin intermediul şi cu sprijinul inculpatului B. şi acţionând în mod coordonat, au introdus în România din Olanda şi au transportat pe teritoriul naţional cantitatea de 392,45 grame cocaină, cumpărată de primul menţionat cu suma de 10.000 euro, cel din urmă fiind prins în flagrant după punctul de trecere al frontierei Nădlac II.

Deşi, iniţial, s-a reţinut ca şi acuzaţie penală că primul act material comis de inculpaţii A., B. şi C. a fost în data de 23.11.2018, din probele puse la dispoziţie de inculpatul B. a rezultat, în mod cert, că această faptă (introducerea în ţară de cocaină şi transportul acesteia pe teritoriul naţional) s-a realizat în data de 28.11.2018.

Din drogurile cumpărate în modalitatea expusă mai sus, inculpatul A., în mod direct, a vândut cocaină (2 acte materiale în cursul lunii decembrie 2018, 15.01.2019, 28.01.2019 şi 18.02.2019), a oferit acest drog de mare risc (28.01.2019, 18.02.2019, 02.03.2019 şi 20.03.2019), iar, în datele de 28.01.2019 şi 20.03.2019, a pus la dispoziţia numitei D. locuinţa sa în vederea consumului de cocaină, în acelaşi mod procedând şi în data de 02.03.2019 cu coinculpatul E..

Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept, faptele inculpatului A., astfel cum au rezultat din coroborarea probelor administrate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care acesta a fost trimis în judecată.

În privinţa infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, trafic de droguri de mare risc şi punere la dispoziţie a unei locuinţe în vederea consumului de droguri, instanţa de fond a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 35 alin. (1) C. pen., având în vedere faptul că inculpatul a realizat, la diferite intervale de timp, dar în executarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, mai multe acte materiale care prezintă conţinutul infracţiunilor analizate.

La individualizarea judiciară a pedepselor în cazul inculpatului A., instanţa de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv modul de comitere a faptelor – prin constituirea unui grup infracţional, în vederea săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri, urmată de săvârşirea infracţiunilor ce constituie scopul grupului infracţional, prin introducerea în ţară a unei cantităţi mari de droguri de mare risc şi prin transportarea acestora pe teritoriul României, respectiv prin vânzarea şi oferirea lor; prin conducerea unui vehicul fără a deţine permis de conducere, dar şi de starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite – reţinând că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social, atât abstract, ilustrat de natura şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare dintre infracţiuni, cât şi concret, având în vedere cantitatea foarte mare de droguri de risc vândută sau deţinută în vederea vânzării.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa de fond a reţinut că acesta are vârsta de 46 ani, nu are ocupaţie şi este cunoscut cu multiple antecedente penale, fiind condamnat atât în România, cât şi în afara ţării, pentru săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva unor valori sociale variate, a avut o conduită procesuală caracterizată prin recunoaşterea săvârşirii faptelor şi nu a împiedicat în nici un fel buna desfăşurare a procesului penal.

În condiţiile în care infracţiunile deduse judecăţii au fost săvârşite în stare de recidivă postexecutorie, instanţa de fond a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 43 alin. (5) C. pen., privitoare la tratamentul sancţionator al acestei forme de pluralitate de infracţiuni.

Constatând existenţa concursului de infracţiuni, instanţa de fond a efectuat operaţiunile juridice impuse de lege şi a stabilit ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 16 ani şi 6 luni închisoare.

Împotriva acestei sentinţe, printre alţii, a declarat apel inculpatul A., solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. şi reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul reducerii acestora spre minim.

A menţionat că, în mod greşit, prima instanţă a reţinut că inculpata I. a participat la constituirea grupului organizat, din declaraţiile coinculpaţilor B., E., C., precum şi ale martorilor H., şi G. rezultând că, atunci când au consumat cocaină oferită de către inculpatul A., inculpata I. nu era de faţă, iar J. a susţinut că inculpata I. nu avea cunoştinţă despre acest lucru.

Prin decizia nr. 87/A din data de 01 februarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., printre altele, a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 900 din 11.08.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, pe care a desfiinţat-o şi, în fond, rejudecând, a descontopit pedeapsa rezultantă de 16 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, înlăturând, totodată, sporul de 6 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, în formă continuată.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de punere la dispoziţie a unei locuinţe în vederea consumului ilicit de droguri, în formă continuată.

În baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc, pentru consum propriu.

În baza art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele principale stabilite şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care a adăugat sporul obligatoriu de 5 ani închisoare, în final, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare, fiind menţinute pedepsele complementare şi accesorii aplicate inculpatului de către prima instanţă.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că, în mod corect a fost reţinută situaţia de fapt de către instanţa de fond, dându-se o încadrare juridică corespunzătoare, din probele administrate pe parcursul procesului penal rezultând fără echivoc vinovăţia inculpatului A., cu privire la săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea a constatat că, în privinţa inculpatului A., prima instanţă a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor, modul de comitere şi anume, prin constituirea unui grup infracţional organizat, al cărui lider era, în vederea săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, urmată de săvârşirea infracţiunilor ce constituie scopul grupului infracţional, prin introducerea în ţară a unei cantităţi foarte mari de droguri de mare risc şi prin transportarea acestora pe teritoriul României, respectiv prin vânzarea şi oferirea lor, prin conducerea unui vehicul fără a deţine permis de conducere, precum şi prin punerea la dispoziţie a locuinţei în vederea consumului de droguri, ţinând seama şi de forma continuată a infracţiunilor, de perioada de timp pe parcursul căreia s-a desfăşurat activitatea infracţională, de numărul mare al persoanelor implicate şi de elementele de extraneitate, precum şi având în vedere persoana inculpatului, care a avut o atitudine sinceră, fiind judecat în baza procedurii simplificate, aplicându-i-se dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., dar care este recidivist postexecutoriu, fiind incidente dispoziţiile art. 43 alin. (5) C. pen., având multiple antecedente penale, fiind condamnat atât în România cât şi în străinătate.

Totodată, Curtea a reţinut că, la data de 07.01.2022, a fost depusă la dosar adresa nr. x/2021 din data de 07.01.2022 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, secţia de Combatere a Traficului de Droguri, prin care s-a comunicat faptul că, în privinţa inculpatului A., sunt incidente dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât, într-un dosar aflat pe rolul unităţii de parchet, în care inculpatul colaborează sub altă identitate, la data de 27.12.2021, au fost formulate acuzaţii penale in personam, iar la data de 28.12.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală a dispus arestarea preventivă a unei persoane pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 32 C. pen. raportat la art. 189 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 342 alin. (1) C. pen. şi art. 343 alin. (1) C. pen.

În raport de acest aspect, Curtea a constatat că sunt întrunite, faţă de inculpatul A., condiţiile impuse de art. 19 din Legea nr. 682/2002, acesta denunţând şi facilitând identificarea şi tragerea la răspundere penală a unei persoane care a săvârşit infracţiuni grave, în sensul cerut de art. 2 lit. h) din Legea nr. 682/2002, ceea ce determină reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

În acest context, Curtea, observând că pedepsele aplicate de instanţa de fond au fost orientate fie spre minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime şi majorat cu jumătate, fie spre mediul acestor limite speciale, a procedat la reducerea pedepselor aplicate având în vedere şi incidenţa dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. fiind de natură să asigure prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Împotriva deciziei penale nr. 87/A din data de 01 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, a declarat recurs în casaţie inculpatul A., la data de 07.03.2022.

Prin cererea formulată de inculpat a fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., respectiv aplicarea de pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, arătându-se, în esenţă, că instanţa de control judiciar, în calea de atac a acestuia, deşi a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, i-a aplicat pedepse orientate spre maximul special pentru infracţiunile ce au făcut obiectul judecăţii, fără a fi individualizate în raport cu cauza de atenuare reţinută, ceea ce a determinat agravarea situaţiei în propria cale de atac, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 418 C. proc. pen., art. 6 din C.E.D.O., precum şi art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Prin încheierea din 28 iunie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 434 C. proc. pen. – art. 438 C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis, în principiu, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 87/A din 01 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia I penală şi a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată de recurent.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casaţie formulat de inculpatul A. ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, ce are ca scop verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise de curţile de apel, ca instanţe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege. Astfel, recursul în casaţie nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalităţii hotărârii atacate, respectiv al concordanţei acesteia cu dispoziţiile legii materiale şi procesuale aplicabile, pornind de la situaţia de fapt avută în vedere de instanţa de apel.

Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în situaţia în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", se constată că acest caz de casare este incident atunci când pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală. Prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică şi cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel şi prin raportare la principiile ce au influenţă asupra tratamentului sancţionator, inclusiv cel referitor la non reformatio in pejus.

Astfel, pornind de la scopul recursului în casaţie reglementat de dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., se constată că, prin prisma cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., se analizează legalitatea pedepsei sub aspectul felului şi limitelor speciale, respectiv aplicarea acesteia în afara limitelor prevăzute de lege sau stabilite în condiţiile legii.

În atare condiţii, se observă că instanţa ordinară de control judiciar, reţinând ca fiind incidente faţă de inculpatul A. dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de acesta împotriva hotărârii primei instanţe, pe care a desfiinţat-o şi, în rejudecare, a descontopit pedeapsa rezultantă de 16 ani şi 6 luni închisoare aplicată acestuia în pedepsele componente de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.; de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., pe care le-a repus în individualitatea lor, înlăturând sporul de 6 ani şi 6 luni închisoare.

În procesul de individualizare a pedepselor, a redus cuantumul pedepselor de la 10 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. de la 8 ani închisoare la 5 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi de la 4 ani închisoare la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

De asemenea, a menţinut pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi pedeapsa de 1 an şi 6 luni pentru infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., chiar dacă a reţinut pentru fiecare dintre aceste fapte şi dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, fără să dea, astfel, eficienţă acestor prevederi legale.

Analizând regimul tratamentului sancţionator al infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., deţinere de droguri de mare risc, pentru consum propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen., se constată că aceste infracţiuni sunt sancţionate cu pedeapsa închisorii de la 3 ani la 10 ani, de la 6 luni la 3 ani şi respectiv de la 1 an la 5 ani.

În cauză, fiind reţinute dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. privind recunoaşterea vinovăţiei, limitele de pedeapsă se reduc cu 1/3, adică pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 2 ani la 6 ani şi 8 luni închisoare; pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 de la 4 luni la 2 ani închisoare şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni închisoare.

În continuare, prin aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, limitele de pedeapsă se reduc cu 1/2, ca efect al cauzei de reducere a pedepsei, de la 1 an la 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.; de la 2 luni la 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi de la 4 luni la 1 an şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen.

În final, în acord cu dispoziţiile art. 79 alin. (3) C. pen. limitele de pedeapsă se majorează cu 1/2 în condiţiile art. 43 alin. (5) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 1 an şi 6 luni la 5 ani închisoare; pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 de la 3 luni la 1 an şi 6 luni închisoare şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. de la 6 luni la 2 ani şi 6 luni închisoare.

Este adevărat că pedepsele de 5 ani închisoare, 1 an închisoare şi 1 an şi 6 luni închisoare aplicate recurentului inculpat A. pentru aceste infracţiuni nu se situează dincolo de limitele speciale, astfel cum au fost stabilite în condiţiile legii, însă, întrucât instanţa de prim control judiciar a fost învestită doar cu apelul inculpatului, fără să fie exercitată în cauză şi o cale de atac în defavoarea acestuia, hotărârea atacată putea fi reformată numai în favoarea sa.

Astfel, soluţia adoptată de instanţa de apel cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 335 alin. (1) C. pen., prin menţinerea tratamentului sancţionator aplicat de judecătorul fondului, nu era posibilă, întrucât este contrară principiului non reformatio in peius, consacrat prin dispoziţiile art. 418 alin. (1) C. proc. pen., cu influenţă asupra limitelor de pedeapsă.

Conceptul de pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege include şi verificarea modului în care s-a ajuns la cuantumul sancţiunilor aplicate cu ocazia judecării căii de atac exercitată exclusiv de inculpat, când în favoarea acestuia s-a reţinut o cauză de reducere a pedepsei, în speţă, dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, motiv pentru care nu se poate menţine pedeapsa la care a fost condamnat în primă instanţă, întrucât în procesul de individualizare a tratamentului sancţionator trebuie respectate regulile care guvernează apelul, prevăzute de art. 417 şi art. 420 C. proc. pen., inclusiv principiul non reformatio in peius.

De altfel, instanţa de control judiciar a respectat acest principiu în ceea ce priveşte pedepsele aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., reducând cuantumul acestora ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, fără să ofere însă nicio explicaţie privind raţiunile avute în vedere când a decis să menţină pedepsele pentru restul infracţiunilor.

În acest context, Înalta Curte constată că se impune restabilirea caracterului legal al tratamentului sancţionator pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi de art. 335 alin. (1) C. pen., dar, având în vedere limitele în care poate proceda la judecarea cauzei în cadrul căii extraordinare de atac şi soluţiile pe care le poate pronunţa, urmează să dispună rejudecarea de către instanţa ordinară de control judiciar a apelului declarat de inculpat numai cu privire la aspectele de nelegalitate ce vizează încălcarea principiului non reformatio in peius, cu consecinţa aplicării unor pedepse legal individualizate faptelor anterior menţionate.

Fiind aplicabile dispoziţiile art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., rejudecarea implică chestiuni de evaluare şi apreciere în concret a criteriilor de individualizare a tratamentului sancţionator, proces care intră în atributul exclusiv al instanţei de apel, astfel că se va dispune trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru a fi stabilite pedepse legale în raport cu limitele arătate în dezvoltările ce preced, pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 335 alin. (1) C. pen.

În consecinţă, Înalta Curte, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va admite recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 87/A din 01.02.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Va casa, în parte, decizia penală recurată numai în ceea ce priveşte pedepsele de 5 ani închisoare, 1 an închisoare şi 1 an şi 6 luni închisoare aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002; art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, şi, rejudecând:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor:

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, în formă continuată prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de punere la dispoziţie a unei locuinţe în vederea consumului ilicit de droguri, în formă continuată prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc, pentru consum propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. va contopi pedepsele de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., de 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din cuantumul celorlalte pedepse, respectiv 2 ani şi 6 luni închisoare, în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare.

Va dispune rejudecarea de către Curtea de Apel Bucureşti sub aspectul stabilirii pedepselor pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002; art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Va deduce reţinerea, arestul preventiv şi arestul la domiciliu de la 03.04.2019 la 01.02.2022 şi perioada deja executată de la data de 02.02.2022 la zi.

Va anula mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2435 din 01.02.2022 emis de Tribunalul Bucureşti şi va dispune emiterea unui nou mandat.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 170 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 87/A din 01.02.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Casează, în parte, decizia penală recurată numai în ceea ce priveşte pedepsele de 5 ani închisoare, 1 an închisoare şi 1 an şi 6 luni închisoare aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002; art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, şi, rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor:

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, în formă continuată prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de punere la dispoziţie a unei locuinţe în vederea consumului ilicit de droguri, în formă continuată prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc, pentru consum propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., de 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 43 alin. (5) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din cuantumul celorlalte pedepse, respectiv 2 ani şi 6 luni închisoare, în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare.

Dispune rejudecarea de către Curtea de Apel Bucureşti sub aspectul stabilirii pedepselor pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002; art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Deduce reţinerea, arestul preventiv şi arestul la domiciliu de la 03.04.2019 la 01.02.2022 şi perioada deja executată de la data de 02.02.2022 la zi.

Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2435 din 01.02.2022 emis de Tribunalul Bucureşti şi dispune emiterea unui nou mandat.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 170 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 decembrie 2022.