Stamp duty refund claim fails for lack of procedural error in motion for annulment

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2023

Asupra contestaţiei în anulare, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 9 august 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, sub nr. x/2020/a1, petentul A. a solicitat restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON achitată în dosarul nr. x/2020, având ca obiect o cerere de strămutare.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, a fost respinsă ca tardivă cererea formulată de petentul A. privind restituirea taxei judiciare de timbru.

2. Împotriva acestei încheieri petentul A. a formulat contestaţie în anulare, susţinând că deşi a achitat suma de 100 de RON cu titlu de taxă judiciară de timbru, nu avea această obligaţie potrivit dispoziţiilor art. 28 şi art. 29 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin decizia nr. 569 din 9 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a respins contestaţia în anulare ca inadmisibilă.

3. Împotriva acestei decizii contestatorul A. a formulat o nouă contestaţie în anulare.

În esenţă, contestatorul susţine că a fost obligat să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 de RON în dosarul nr. x/2020, deşi era scutit de la plata acesteia în temeiul art. 28 şi art. 29 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Mai arată acesta că, prin ignorarea textelor legale evocate, a fost prejudiciat într-un drept legitim potrivit art. 52 din Constituţia României şi solicită restituirea contravalorii taxei judiciare de timbru.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 3 noiembrie 2022.

Prin întâmpinarea depusă la 6 decembrie 2022, intimata Casa Judeţeană de Pensii Bacău a solicitat respingerea contestaţiei ca inadmisibilă în temeiul dispoziţiilor art. 504 alin. (3) C. proc. civ.

Prin notele scrise depuse la 18 ianuarie 2023, contestatorul a reiterat motivele din contestaţia în anulare.

Înalta Curte, luând în analiză, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocată de intimată, urmează a o respinge pentru considerentele ce succed.

Potrivit intimatei Casa Judeţeană de Pensii Bacău, contestaţia în anulare este inadmisibilă în temeiul dispoziţiilor art. 504 alin. (3) C. proc. civ., întrucât împotriva hotărârii a cărei anulare se solicită în dosarul pendinte a mai fost exercitată anterior calea de atac a contestaţiei în anulare.

Potrivit dispoziţiilor art. 504 alin. (3) C. proc. civ. "o hotărâre împotriva căreia s-a exercitat contestaţia în anulare nu mai poate fi atacată de aceeaşi parte cu o nouă contestaţie în anulare, chiar dacă se invocă alte motive".

Din analiza acestui text de lege rezultă că aceeaşi parte nu poate exercita o nouă contestaţie în anulare împotriva aceleiaşi hotărâri, chiar dacă invocă alte motive decât cele evocate în cadrul primei contestaţii în anulare.

În cauză, Înalta Curte constată că prezenta cale extraordinară de atac a fost formulată împotriva unei decizii pronunţate într-o altă contestaţie în anulare, nefiind incidentă situaţia prevăzută de art. 504 alin. (3) C. proc. civ. a exercitării unei noi contestaţii în anulare împotriva aceleiaşi hotărâri.

În consecinţă, nefiind aplicabil textul de lege evocat, Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare ca neîntemeiată.

Înalta Curte, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, urmează a respinge contestaţia în anulare pentru considerentele ce succed.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 503 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Contestaţia în anulare specială reglementată de art. 503 alin. (2) C. proc. civ., poate fi promovată în patru cazuri distincte, respectiv atunci când hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent în termen; când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

Înalta Curte reţine că prezenta contestaţie în anulare, neîncadrată în drept de către contestator, a fost formulată împotriva deciziei nr. 569 din 9 martie 2022, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată împotriva încheierii prin care a fost respinsă ca tardivă cererea de restituire a taxei judiciare de timbru.

În cauză, contestatorul nu indică vreunul din motivele prevăzute de lege, iar criticile sale nu vizează niciuna dintre neregulile procedurale prevăzute expres şi limitativ de prevederile art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., ci sunt, în esenţă, nemulţumiri care privesc obligarea acestuia la plata taxei judiciare de timbru într-un litigiu având ca obiect strămutare.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată nefiind suficientă, în măsura în care criticile nu se circumscriu motivelor prevăzute de lege.

Fiind o cale de retractare, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuţie a unor probleme de fond din cadrul litigiului, soluţionate de instanţă în mod definitiv.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că o cale extraordinară de atac, de retractare, nu se poate transforma într-un apel sau recurs deghizat, prin care s-ar obţine o rejudecare a cauzei, întrucât s-ar aduce atingere prezumţiei de validitate a hotărârilor judecătoreşti definitive, principiului securităţii raporturilor juridice şi dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, întrucât motivele contestaţiei formulate de contestator nu se pot încadra în cazurile expres prevăzute la art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., criticile neavând legătură cu neregulile procedurale prevăzute de textele menţionate, ca motive legale ale contestaţiei în anulare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 569 din 9 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare.

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 569 din 9 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2023.