Constitutionality referral stands as appeal against referral order held inadmissible
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the defendant company against the appellate court's order of 20 February 2023, which had referred a constitutionality exception to the Constitutional Court; consequently, the referral stands. The underlying dispute is a civil case in which the plaintiffs invoked an exception of unconstitutionality of Article 408(3) of the Code of Civil Procedure and Article 2 of Law No. 188/2000, in relation to Article 1 of the Romanian Constitution, and the appellate court admitted the referral; the defendant challenged only that admission, arguing the texts were irrelevant to the merits. The Court held, under Articles 457, 482, 494, and 496(1) of the Code of Civil Procedure and Article 29(4)–(5) of Law No. 47/1992, that the principle of legality of appeals permits recourse only against an order *rejecting* a request to refer a constitutionality exception to the Constitutional Court; because the challenged order granted the referral, the appeal was not a legally available remedy and was therefore inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 408 alin. (3) C. proc. civ, art. 2 din Legea nr. 188/2000, art. 248 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Constitutionality referral stands as appeal against referral order held inadmissible: The underlying dispute is a civil case in which the plaintiffs invoked an exception of unconstitutionality of Article 408(3) of the Code of Civil Procedure and Article 2 of Law No. 188/2000, in relation to Article 1 of the Romanian Constitution, and the appellate court admitted the referral; the defendant challenged only that admission, arguing the texts were irrelevant to the merits. The Court held, under Articles 457, 482, 494, and 496(1) of the Code of Civil Procedure and Article 29(4)–(5) of Law No. 47/1992, that the principle of legality of appeals permits recourse only against an order *rejecting* a request to refer a constitutionality exception to the Constitutional Court; because the challenged order granted the referral, the appeal was not a legally available remedy and was therefore inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to reject the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 martie 2023
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
În cadrul dosarului nr. x/2020, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă, A. şi B. au formulat o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 408 alin. (3) C. proc. civ. şi ale art. 2 din Legea nr. 188/2000, rap. la art. 1 din Constituţia României.
Prin încheierea din 20.03.2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 408 alin. (3) C. proc. civ. şi a art. 2 din Legea nr. 188/2000, raportat la art. 1 din Constituţia României şi a înaintat-o Curţii Constituţionale; a respins ca neîntemeiată solicitarea intimatei C. S.R.L. de a se lua act de renunţarea la drept formulată de reclamanţi şi ca devenită fără obiect cererea de înscriere în fals; a repus cauza pe rol şi a acordat termen pentru continuarea judecăţii.
Împotriva acestei încheieri, în ceea ce priveşte dispoziţia de admitere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, C. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.
În motivare, a arătat că textele de lege pretins a fi neconstituţionale nu au nicio legătură că fondul cauzei, iar invocarea acestora a făcut-o pentru prima dată în faţa instanţei de apel prin care a solicitat să se ia act de renunţarea părţilor adverse la dreptul dedus judecăţii, însă instanţa a respins-o.
În aceste condiţii, de respingere a cererii, prevederile art. 408 alin. (3) C. proc. civ. şi ale art. 2 din Legea nr. 188/2000 nu mai au nicio legătură cu soluţionarea cauzei, în nicio fază a litigiului.
În final, a relevat că per a contrario, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate ar fi admisă, modificarea sau chiar dispariţia totală a celor două texte de lege nu ar mai putea produce niciun efect în cauză, întrucât instanţa de apel s-a dezînvestit.
Analizând, cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ. în art. 457.
Potrivit art. 29 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 47/1992 "Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. (...)".
Din interpretarea acestor dispoziţii legale reiese că numai hotărârea prin care cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de nelegalitate invocată a fost respinsă este supusă recursului, sintagma "încheierea poate fi atacată numai cu recurs" statuând atât asupra naturii căii de atac, cât şi asupra soluţiei hotărârii susceptibile de exerciţiul dreptului procesual de a declara recurs în temeiul acestui text de lege.
Prin urmare, legiuitorul a suprimat calea extraordinară de atac a recursului pentru alte hotărâri prin care instanţa ar aprecia în alt sens, decât cel al respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Or, în cauză, prin încheierea ce face obiectul recursului, a fost admisă solicitarea petenţilor de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 408 alin. (3) C. proc. civ. şi art. 2 din Legea nr. 188/2000, raportat la art. 1 din Constituţia României.
Ca atare, această încheiere nu se circumscrie dispoziţiilor evocate anterior, calea de atac exercitată de recurentă nefiind una prevăzută de lege.
Prin urmare, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva încheierii din 20.02.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi A. şi B..
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2023.