Conflict of jurisdiction over civil damages for loss of use: subject-matter competence determined by dispute nature rather than professional status

Şedinţa publică din data de 22 martie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, la data de 07.05.2015, sub nr. x/2015, reclamanta Cris Val 2002 S.R.L., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., a solicitat să se dispună obligarea acesteia din urmă la plata de despăgubiri stabilite provizoriu la suma de 20.000 RON, reprezentând scăderea de valoare a terenului proprietatea sa, situat în intravilanul Comunei Drăganu, Sat Dumbrăveşti, Judeţ Argeş, în suprafaţă totala de 4691 mp şi la plata de despăgubiri stabilite provizoriu la suma de 12.1750 RON, reprezentând lipsa de folosinţă, pe trei ani în urmă, (raportat la momentul promovării cererii), până la zi, a terenului în suprafaţă de aproximativ 850 mp, afectat de stâlpii de susţinere a reţelei electrice ce deserveşte platformă petroliera şi conductele subterane de transport produse petroliere aparţinând pârâtei; la plata lipsei de folosinţă anuală stabilita la 5 RON/mp, aferentă terenului în suprafaţa de 850 mp, începând cu data pronunţării cererii si pana la data încetării afectării terenului, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cererii.

Reclamanta a precizat acţiunea în sensul că a redus cuantumul rentei anuale pentru terenul afectat, de la 5 RON/mp/an la 3,5 RON mp/an, conform unui contract de închiriere încheiat între pârâtă şi unul dintre vecinii terenului reclamantei, iar ulterior, a majorat câtimea obiectului cererii, solicitând despăgubiri pentru scăderea de valoare a terenului în cuantum de 66.400 RON şi o rentă pentru terenul afectat de conducte şi de reţeaua electrică în sumă de 6069 RON anual.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 621 alin. (3) C. civ., art. 6 lit. c), art. 7 alin. (2) şi alin. (3) din Legea 238/2004 şi art. 453 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 7/5 ianuarie 2021, Judecătoria Piteşti a admis, în parte, acţiunea precizată, obligând pârâta la plata către reclamantă: a sumei de 16.854 RON reprezentând scăderea de valoare a terenului proprietatea reclamantei, a unei rente anuale de 3,5 RON/mp pentru suprafaţa de 860 mp, începând cu anul 2014 şi până la desfiinţarea liniei electrice de joasă tensiune aparţinând pârâtei şi care traversează terenul proprietatea reclamantei. A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 6706 RON.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât reclamanta, cât şi pârâta.

Prin decizia civilă nr. 1576 din 3 mai 2022, Tribunalul Argeş – secţia Civilă a respins ca nefondate ambele apeluri.

Împotriva deciziei date în apel au declarat recurs atât reclamanta, cât şi pârâta A. S.A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub acelaşi număr de dosar.

Prin decizia civilă nr. 1134/R-Cont din 17 noiembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi-a declinat, în favoarea secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti.

Pentru a se reţine astfel, s-a avut în vedere Decizia în interesul legii nr. 18/2016, prin care s-a statuat, în mod expres, că stabilirea competenţei instanţei specializate nu este determinantă de o anumită calitate a părţilor/uneia dintre părţi, fiind aplicabile în acest scop alte criterii, şi anume obiectul sau natura cauzei, al căror specific face ca litigiul în discuţie să fie de genul celor enumerate exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011. Astfel, prin această decizie s-a statuat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) şi art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare, competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ.

S-a arătat şi că, în cadrul Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile, iar, prin Hotărârea nr. 5/2016, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti a stabilit că, începând cu data de 15 martie 2016, dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond, să fie soluţionate de secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul acestei instanţe.

Totodată, instanţa a reţinut şi faptul că, aplicând criteriile privind natura şi obiectul cauzei, pentru soluţionarea căii de atac exercitate în cauză, nu este necesară specializarea judecătorilor şi valorificarea experienţei profesionale a acestora, întrucât, raportul juridic dedus judecăţii este supus în întregime dispoziţiilor din C. civ., aplicabile indiferent după cum părţile raportului sunt profesionişti sau neprofesionişti, reclamanta solicitând despăgubiri pentru pierderea de valoare a unui teren ce îi aparţine, precum şi pentru lipsa de folosinţă afirmată în legătură cu alte suprafeţe de teren.

Pretenţiile reclamantei au fost întemeiate pe dispoziţiile C. civ., astfel că şi raportul juridic de drept material este supus, în întregime, dreptului comun, nefiind astfel necesară, pentru soluţionarea cauzei, aplicarea unor reglementări speciale, incidente doar raporturilor în care cel puţin unul dintre subiecte aparţine categoriei de profesionişti la care se referă art. art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.

Apelul a fost soluţionat de o instanţă specializată în materie civilă – Tribunalul Argeş – secţia Civilă.

În raport cu toate aceste argumente, s-a apreciat că litigiul are natură strict civilă, similar unui litigiu referitor la despăgubirile solicitate în cadrul procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în acest din urmă caz legea stabilind în mod expres competenţa instanţelor de drept comun (art. 23 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local), nedecurgând, în mod direct, din activitatea comercială curentă desfăşurată de profesionist în vederea realizării obiectului său de activitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei I Civilă a Curţii de Apel Piteşti la data de 22 noiembrie 2022 sub nr. x/2015*.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2023, secţia I civilă a Curţii de Apel Piteşti a admis excepţia de necompetenţă materială procesuală a instanţei, excepţie invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a recursurilor formulate de reclamanta CRIS VAL 2002 S.R.L. şi de pârâta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 1576/03.05.2022, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2015, în favoarea secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti; totodată, a constatat că există conflict negativ de competenţă, a dispus suspendarea din oficiu a judecării recursurilor şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona conflictul de competenţă.

În fundamentarea acestei încheieri instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin Decizia nr. 17/17 septembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial nr. 872 din 16 octombrie 2018, s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din C. proc. civ. şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, s-a stabilit că necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică, redându-se mai multe paragrafe ale deciziei menţionate.

Instanţa a mai amintit şi Decizia nr. 18/17 octombrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 237 din 6 aprilie 2017, ale cărei considerente relevante au fost, de asemenea, menţionate.

În interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin această din urmă decizie, se reţine că, în condiţiile în care există o secţie civilă a curţii de apel în competenţa căreia s-a stabilit în mod exclusiv soluţionarea "cauzelor cu profesionişti", această competenţă materială este de ordine publică, nefiind permis ca o astfel de cauză să fie soluţionată de o altă secţie civilă, care nu are stabilită o astfel de competenţă, ca urmare a înregistrării dosarului în calea de atac la secţia respectivă (fie ca urmare a unei greşeli în managementul dosarului, fie ca urmare a declinării competenţei de către prima secţie civilă învestită).

Această concluzie se impune, fără a distinge după cum o cauză aflată, de exemplu, în recurs a fost soluţionată în apel de Tribunal sau de Tribunalul Specializat şi fără a avea relevanţă instituţia juridică aplicabilă sau natura normelor legale incidente, cu atât mai mult cu cât însăşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut prin decizia nr. 18/2016, cum s-a arătat anterior, că oricum toţi profesioniştii, indiferent de statutul lor juridic sunt supuşi regulilor de drept civil, şi nu unor reguli speciale.

Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti nr. 5/2016, s-a stabilit că secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti judecă toate cauzele cu profesionişti.

S-a apreciat, totodată, că obiectul cererii de chemare în judecată (pretenţii delictuale) se circumscrie domeniului de activitate al secţiei a II-a, desemnată pentru soluţionarea cauzelor cu profesionişti, prin hotărârea Colegiului de conducere, competenţa soluţionării cauzei aparţinând acesteia, potrivit celor reţinute anterior.

Instanţa a mai reţinut că, prin contracte de vânzare-cumpărare, recurenta-reclamantă a devenit proprietara unor bunuri imobile constând în terenuri fâneţe şi teren arabil şi că, potrivit art. 4 din Actul constitutiv al SC "CRIS VAL 2002" S.R.L., obiectul principal de activitate al societăţii îl constituie închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, considerente pentru care a constatat că prejudiciul imputat de recurenta-reclamantă decurge din lipsa de folosinţă a terenului proprietatea sa, cauza pretenţiilor revendicate circumscriindu-se obiectului său de activitate.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (4) şi art. 136 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Curţii de Apel Piteşti – secţia I Civilă, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Dispoziţiile privitoare la conflictul de competenţă sunt aplicabile şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere, conform art. 136 alin. (1) C. proc. civ.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestor texte de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două secţii ale aceleiaşi instanţe – secţia I Civilă şi secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti – s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între secţiile sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două secţii este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Prin Decizia nr. 18/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat: "competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare".

Pentru a decide astfel, instanţa supremă a avut în vedere considerentul nr. 174 din Decizia nr. 18/2016, stabilind că "pentru determinarea competenţei materiale procesuale a tribunalelor/secţiilor specializate, se va ţine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, cu modificările şi completările ulterioare". Judecătorul este cel care trebuie să aprecieze asupra competenţei materiale procesuale proprii în soluţionarea litigiului cu judecata căruia a fost învestit, decelând "elementele comune, cum sunt cele avute în vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificate" de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.

Înalta Curte constată că toate cele patru categorii prevăzute de art. 226 din Legea nr. 71/2011 sunt grefate pe una şi aceeaşi activitate, respectiv pe activitatea comercială/economică şi izvorăsc din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ de către un profesionist comerciant.

În concepţia Noului C. civ., profesioniştii sunt toţi cei care exploatează o întreprindere, astfel cum prevede art. 3 alin. (2).

Determinantă în stabilirea competenţei materiale procesuale este natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea de profesionist a cel puţin unei părţi dintre cele implicate în proces.

Astfel, calitatea de profesionist a recurentei-reclamante nu poate constitui prin ea însăşi un criteriu determinant în scopul încadrării unui litigiu în una din categoriile exemplificate la art. 226 din Legea nr. 71/2011 şi a includerii acestuia în categoria litigiilor cu profesioniştii.

Acţiunea dedusă judecăţii are ca obiect o cerere în despăgubiri formulată de recurenta-reclamantă Cris Val 2002 S.R.L., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., reclamanta solicitând despăgubiri pentru pierderea de valoare a unui teren ce îi aparţine, precum şi pentru lipsa de folosinţă afirmată în legătură cu alte suprafeţe de teren. În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 621 alin. (3) C. civ., art. 6 lit. c), art. 7 alin. (2) şi alin. (3) din Legea 238/2004 şi art. 453 C. proc. civ.

În acest context, rezultă că obiectul şi temeiul juridic al cererii nu prezintă elemente comune cu vreuna dintre cele patru categorii de cauze prevăzute de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 şi impun concluzia că litigiul dedus judecăţii are caracter civil.

Dispoziţiile Hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Piteşti nu pot prevala faţă de dispoziţiile art. 122 C. proc. civ., în conformitate cu care "reguli noi de competenţă pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod", ci ele devin aplicabile în cadrul reglementat de prevederile C. proc. civ. şi de Decizia nr. 18/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În plus, se constată că, în apel, cauza a fost soluţionată de secţia civilă a Tribunalului Argeş, fără să se fi invocat sau să se fi pus în discuţie excepţia necompetenţei materiale procesuale în raport cu specializarea secţiei.

Prin urmare, competentă să soluţioneze recursul este instanţa superioară celei care a pronunţat hotărârea recurată, respectiv secţia I Civilă a Curţii de Apel Piteşti, nu secţia care, potrivit hotărârii Colegiului de conducere al curţii de apel, a preluat cauzele cu profesionişti.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, în aplicarea principiului de drept potrivit căruia competenţa materială procesuală este reglementată prin dispoziţii de ordine publică, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti – secţia I Civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti – secţia I Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2023.