Revision motion inadmissible; magistrate’s pension increase claim blocked by res judicata analysis

Şedinţa publică din data de 22 martie 2023

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În primul litigiu, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, la 28 ianuarie 2019, sub număr de dosar x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Alba, solicitând să fie anulată decizia nr. 217785/17.10.2018 prin care i-a fost recunoscut doar un procent de 2% de majorare în loc de 8% cerut, conform art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004; să fie obligată pârâta să emită o nouă decizie prin care să recunoască procentul de 8% la cuantumul pensiei de serviciu, în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea 303/2004; să fie obligată pârâta să adauge procentul de 8% la pensia de serviciu şi în cazul deciziilor emise ulterior celei atacate, respectiv Decizia nr. 217785/07 decembrie 2018, prin care s-a actualizat pensia de serviciu în cuantum de 19098 RON, precum şi Decizia nr. 217785/27 decembrie 2018, prin care s-a diminuat pensia de serviciu.

Reclamanta a formulat cerere modificatoare, prin care a solicitat să se dispună: I. anularea Deciziei nr. 217785/17.10.2018, prin care i s-a stabilit o vechime în funcţiile prevăzute la art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 de 27 ani şi i s-a recunoscut doar un procent de 2% de majorare în loc de 8 % conform art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004; II. pe cale de consecinţă, obligarea pârâtei să emită o noua decizie prin care să îi recunoască o vechime în funcţiile prevăzute la art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, de 33 de ani, precum şi să îi recunoască procentul de 8% la cuantumul pensiei de serviciu în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004; III. obligarea Casei Judeţene de Pensii Alba să adauge vechimea de 33 ani realizată în funcţiile prevăzute de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 precum şi procentul de 8% la pensia de serviciu şi în cazul deciziilor emise ulterior celei atacate, respectiv Decizia nr. 217785/07.12.2018 prin care s-a actualizat pensia de serviciu în cuantum de 19098 RON, precum si Decizia nr. 217785/27.12.2018 prin care s-a diminuat pensia de serviciu; IV. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Ca urmare a conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Alba, pin decizia nr. 2166, pronunţată la data de 21.11.2019, în dosarul nr. x/2019, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

La data de 21.02.2020, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, sub nr. x/2019*.

Prin sentinţa civilă nr. 283 din 6 martie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Vâlcea a admis contestaţia formulată de contestatoare şi a anulat decizia nr. 217785/17.10.2018, emisă de intimata CJP Alba.

În consecinţă, a obligat intimata CJP Alba să procedeze la recalcularea pensiei contestatoarei, prin luarea în calculul pensiei de serviciu a unei vechimi în funcţiile prevăzute de dispoziţiile art. 82 alin. (2) din Legea 303/3004, de 33 de ani şi a unui procent de 8 % la cuantumul pensiei de serviciu în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004.

Totodată a obligat intimata CJP Alba să emită decizie privind recalcularea pensiei contestatoarei prin luarea în calculul pensiei de serviciu a unei vechimi în funcţiile prevăzute de dispoziţiile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/3004, de 33 de ani şi a unui procent de 8 % la cuantumul pensiei de serviciu în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea 303/2004 şi să plătească suma de 2.150,24 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimata Casa Judeţeană de Pensii Alba, criticând-o pentru netemeinicie, deoarece este dată cu încălcarea dispoziţiilor legale, respectiv Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute de Legea nr. 242/2018.

Prin decizia civilă nr. 2907/2020 din 20 octombrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Piteşti – secţia I civilă a admis apelul formulat de intimata Casa Judeţeană de Pensii Alba împotriva sentinţei civile nr. 283 din 6 martie 2020, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, a schimbat sentinţa, în sensul că a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

În cel de-a doilea litigiu, prin acţiunea de asigurări sociale înregistrată la Tribunalul Hunedoara, la 21 octombrie 2021, sub nr. x/2021, ca urmare a strămutării acesteia de la Tribunalul Alba la Tribunalul Hunedoara, prin încheierea civilă nr. 40/30.09.2021 dată în dosarul nr. x/2021, acţiune precizată ulterior, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Alba, solicitând următoarele: să se dispună anularea deciziilor de revizuire nr. 217785/19.04.2021 cu plata drepturilor începând din 07.09.2020 şi nr. 217785/19.04.2021 cu plata drepturilor începând din 01.10.2020, prin care au fost revizuite deciziile de pensionare nr. 217785/23.10.2020 cu plata drepturilor din 07.09.2020 şi nr. 217785/23.04.2021 cu plata drepturilor începând din 01.10.2020, ca fiind nelegale şi netemeinice; să fie obligată pârâta să restituie sumele reţinute din pensie ca urmare a revizuirii, cu actualizarea lor la zi în raport cu rata inflaţiei; în temeiul prevederilor art. 719, alin. (1), din C. proc. civ. să se dispună suspendarea punerii în executare a deciziilor nr. 217785/19.04.2021, emise de pârâtă, până la soluţionarea irevocabilă a prezentei cereri.

Prin sentinţa civilă nr. 185/CC/F/2021 pronunţată de Tribunalul Alba a fost respinsă cererea de suspendare a punerii în executare a deciziilor de revizuire nr. 217785/19.04.2021, sentinţa rămânând definitivă prin respingerea apelului conform deciziei civile nr. 1200/8.09.2021 a Curţii de Apel Alba Iulia.

Tribunalul Hunedoara prin sentinţa civilă nr. 8/10.01.2022 a respins acţiunea de asigurări sociale formulată de reclamanta A. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Alba şi nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, la data de 24.03.2022, a declarat apel reclamanta A. solicitând schimbarea în tot a sentinţei civile nr. 8/2022 şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi completată.

Prin decizia civilă nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Alba Iulia – secţia I Civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 8/10.01.2022 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă în dosar nr. x/2021.

La 20 ianuarie 2023 (plic dosar), A. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., art. 510, art. 512 şi art. 513 din acelaşi cod, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire şi schimbarea în tot a hotărârii atacate, anularea celei din urmă hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri.

A indicat cele două hotărâri definitive potrivnice ca fiind: decizia civilă nr. 2907/2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosar nr. x/2019 (prima hotărâre) şi decizia civilă nr. 2507/2022 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosar nr. x/2021.

Totodată, a solicitat suspendarea executării deciziei civile nr. 2507/2022, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. x/2021 până la soluţionarea irevocabilă a cererii de revizuire.

În motivarea cererii de revizuire a susţinut următoarele:

Exista hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, ceea ce atrage incidenţa prevederilor art. 509 aliniat (1) punctul 8 C. proc. civ.

Astfel, s-a arătat că cele 2 hotărâri au fost date în urma soluţionării unor contestaţii împotriva unor decizii de pensionare din perioade diferite, iar aspectul perioadei este definitoriu în aprecierea puterii lucrului judecat a celor doua decizii. Important este, de asemenea, nu procentul de majorare solicitat, care rezultă din vechimea în muncă de peste 25 de ani, ci momentul cererii, în timpul desfăşurării activităţii sau la pensionarea de după reîncadrare, neputând exista autoritate de lucru judecat a unei hotărâri ce priveşte o decizie din 2018, asupra unei decizii din 2020.

Hotărârea Curţii de Apel Piteşti nr. 2907/2020, dată în dosar nr. x/2019, are ca obiect judecata apelului în ce priveşte decizia nr. 217785/17.10.2018, care stabileşte cu putere de lucru judecat că pe perioada reîncadrării nu se poate cere majorarea pensiei de serviciu cu procentul de 1%.

Revizuenta arată că a fost reîncadrată la 10.04.2014 şi a funcţionat ca judecător până la 07.09.2020 şi că obiectul cauzei a fost adiţionarea procentului de majorare a pensiei prin adăugarea a 1% pentru fiecare an ce depăşeşte vechimea în magistratură de 25 de ani, în baza adeverinţei de la Curtea de Apel Alba Iulia, care atestă 33 ani vechime în magistratură.

Aceasta decizie se întemeiază pe decizia HP nr. 70/2017 a I. C. civ..J., care statuează că procentul de 1% nu se cuvine magistratului pensionat care a exercitat exclusiv avocatura după pensionare. Statuând asupra modului în care se poate majora pensia de serviciu a magistratului, în concluzii, I. C. civ..J. arată la punctul 119 că: "Plata contribuţiilor pensionarului reîncadrat, va activa mecanismul de majorare, nu pentru fiecare an, ca în dreptul comun, ci va fi operat efectiv, la data pensionarii magistratului (celui care are calitatea cerută de lege).

Preluând din considerentele deciziei I. C. civ..J., Curtea de Apel Piteşti arată că perioada contributivă ulterioară reîncadrării va avea relevanţă în ce priveşte pensia de serviciu, dar nu pentru fiecare an lucrat, ci doar la momentul pensionării. Aceasta este interpretarea textului deciziei I. C. civ..J., logic, juridic şi în echitate, cum a înţeles şi Curtea de Apel Piteşti, pentru că nu poate rămâne nevalorificată o vechime în muncă de 9 ani.

Astfel autoritatea de lucru judecat a deciziei Curţii de Apel Piteşti se opreşte la momentul încheierii reîncadrării, ceea ce este în deplin acord cu considerentele deciziei I. C. civ..J. nr. 70/2017, punctul 119.

Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nr. 2507/2022, dată în dosar nr. x/2021 are ca obiect judecata apelului in ce priveşte deciziile de revizuire a celor două decizii emise după pensionarea prin decret preşedinţial la data de 07.09.2020 (una care elimina diminuarea cu 85% a pensiei pe perioada cumulului, a doua care recunoaşte vechimea integrală în muncă de 36 de ani şi procentul total de 11% de majorare a pensiei, conform adeverinţei, cu vechimea în magistratură).

Astfel, arată revizuenta, în acest proces se discută drepturile sale la data pensionării, moment în care era sub incidenţa Legii nr. 303/2004, care prevede mecanismul specific de majorare al pensiei diferit de dreptul comun (punctul 97, decizia I. C. civ..J.) doar la momentul pensionării (punctul 104, decizia I. C. civ..J.).

Admiţând autoritatea de lucru judecat a primei decizii, a Curţii de Apel Piteşti, extinzând autoritatea de lucru judecat, peste perioada în care a desfăşurat activitate, se produce o încălcare a acestei autorităţi, a susţinut revizuenta.

Aceasta întrucât, prima decizie are aplicabilitate pentru perioada cât a fost judecător reîncadrat, când, conform deciziei I. C. civ..J., nu putea beneficia de o majorare conform art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, majorare care poate fi operată efectiv la data pensionării (punctul 119), respectv la 07.09.2020 (aşa cum, de altfel, în mod legal şi temeinic a procedat iniţial Casa de Pensii Alba).

Deşi reţine autoritatea de lucru judecat, prin care Curtea de Apel Piteşti statuează că nu se poate cere majorarea cu 1% în timpul desfăşurării activităţii de judecător, ci doar la pensionare, Curtea de Apel Alba Iulia, încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, statuând că nu se poate cere valorificarea perioadei lucrate după reîncadrare, nici la pensionare.

În acest fel s-a ajuns la hotărâri potrivnice, a concluzionat revizuenta.

Deşi în prima hotărâre nu se vorbeşte despre pensionare iniţială, cum nu se foloseşte această noţiune nici în Decizia I. C. civ..J. amintită, prin reţinerea autorităţii de lucru judecat Curtea de Apel Alba Iulia răstălmăceşte noţiunea de pensionare din prima hotărâre, adăugând sintagma iniţială. Fiind vorba de valorificarea vechimii în muncă şi majorarea pensiei prin adăugarea procentului de 1%, perioada de la data emiterii deciziei din 2018 şi data de 07.09.2020, nu este analizată, deşi, susţine revizuenta, a desfăşurat activitate de judecător şi este introdusă nejustificat sub autoritate de lucru judecat. De asemenea exclude noţiunea de pensionare de după reîncadrare, deşi conform Deciziei I. C. civ..J. amintite, va fi operat efectiv mecanismul de majorare a pensiei în urma contribuţiilor pensionarului reîncadrat (punct 119) la pensionarea acestuia.

Decizia Curţii de Apel Piteşti, în raţionamentul conform cu Decizia I. C. civ..J., statuează că perioada contributivă ulterioară reîncadrării va avea relevanţă în ce priveşte pensia de serviciu, la pensionare după reîncadrare, când va fi activat mecanismul de majorare (punct 119), în timp ce Curta de Apel Alba Iulia, extinzând puterea de lucru judecat asupra unui alt moment din cariera de magistrat, aceea a pensionării de după reîncadrare, dă o hotărâre în contradicţie cu statuarea din prima hotărâre, şi în contradicţie cu decizia I. C. civ..J., răstălmăcind considerentele, lăsând fără finalitate solicitarea sa de a se valorifica vechimea în muncă de 36 de ani, conform adeverinţei.

Astfel, prima decizie lasă deschisă calea valorificării vechimii şi a majorării pensiei, la eliberarea din funcţie prin pensionare (nelimitand valorificarea la prima pensionare, aspect care ar încălca statuările I. C. civ..J.), în timp ce Curtea de Apel Alba Iulia, prin extinderea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri produce o încălcare a limitelor acesteia date de perioada cât a fost judecător reîncadrat şi, automat, o încălcare a deciziei I. C. civ..J.

In timp ce prima decizie lasă deschisă calea valorificării vechimii şi a procentului de majorare cu 1%, nu pentru fiecare an de activitate, ci doar la momentul pensionarii de după reîncadrare, Curtea de Apel Alba Iulia, deşi reţine autoritatea de lucru judecat, şi, în virtutea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat ar fi trebuit să aprecieze că revizuenta are dreptul la majorarea cu 1% pentru perioada ce depăşeşte vechimea de 25 de ani, statuează că nu are dreptul la majorarea pensiei, în ciuda faptului că revizuenta a lucrat 36 de ani şi că anii lucraţi după prima pensionare din 2012 până în 2020, nu există, iar cu un raţionament contradictoriu, cu toate că anii lucraţi şi majorarea nu se iau în considerare, totuşi acceptă un efect al contribuţiilor, dar, prin denegare de dreptate, nu stabileşte când şi cum se produce acest efect.

Caracterul potrivnic al celor două hotărâri rezultă şi din faptul că Decizia Curţii de Apel Alba Iulia, răstălmăceşte, inclusiv, aspectul relevanţei asupra pensiei de serviciu, reţinut de Curtea de Apel Piteşti, pentru a justifica autoritatea de lucru judecat, introducând noţiunea de aspect dual şi pensie contributivă, în cazul pensiei de serviciu, desi conform deciziei de pensionare punctul E: "Pensia de serviciu se suportă integral de la bugetul de stat".

În cauză nu a fost depusă întâmpinare.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării deciziei a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte constată că, prin încheierea camerei de consiliu din 22 martie 2023 pronunţată de instanţa supremă în dosarul nr. x/2023, aceasta a fost respinsă ca fiind lipsită de obiect, pentru motivele reţinute în cuprinsul acelei încheieri.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., se constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie contradictorii; hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Prin urmare, hotărârile pretins contradictorii trebuie să fi fost pronunţate în procese sau dosare diferite, iar în al doilea proces, să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat, sau chiar dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

În ipoteza în care, însă, în litigiul în care a fost dată cea din urmă hotărâre, instanţa s-a pronunţat asupra autorităţii de lucru judecat, acest aspect nu mai poate fi reanalizat de către instanţa de revizuire.

Raţiunea acestei condiţii este aceea ca instanţa de revizuire învestită cu soluţionarea unei cereri întemeiate pe art. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., să nu încalce ea însăşi autoritatea de lucru judecat a hotărârii a cărei anulare se solicită.

Autoritatea de lucru judecat, respectiv efectele lucrului judecat sunt reglementate în art. 430 C. proc. civ., respectiv art. 431 C. proc. civ., raţiunea acestei reglementări o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii de lucru judecat atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, atât în ceea ce priveşte efectul negativ, cât şi cel pozitiv.

În aplicarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile expres cerute de lege.

În situaţia de faţă, se constată că, prin sentinţa civilă nr. 8/10.01.2022, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. x/2021, s-a reţinut astfel, "(...) la stabilirea procentului de majorare în temeiul art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 nu poate fi luată în calcul perioada ulterioară pensionării şi eliberării din funcţie prin Decretul Preşedinţial nr. 380/16.05.2021, acest fapt fiind statuat deja cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 2907/2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosar nr. x/2019".

De asemenea, se observă că, prin cererea de apel formulată de contestatoarea A., soluţionată prin decizia a cărei revizuire se solicită (decizia civilă nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia I Civilă, în dosarul nr. x/2021), apelanta a susţinut că decizia nr. 2907/20.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosar nr. x/2019 (în raport cu care se invocă contradictorialitatea) nu ar avea putere de lucru judecat în dosarul x/2021

Înalta Curte constată că, prin decizia civilă nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia I Civilă, în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire se solicită, instanţa de judecată a reţinut următoarele: "(...) plecând de la cale statuate de ICCJ prin decizia nr. 70/2017, şi contrar celor susţinute de către reclamanta apelantă, Curtea de Apel Piteşti prin decizia civilă nr. 2907/2020 a reţinut cu putere de lucru judecat că aplicarea procentului de 1% în cazul stabilirii pensiei de serviciu vizează situaţia în care magistratul continuă să activeze în această funcţie după împlinirea stagiului de 25 de ani în magistratură, caz în care i se adaugă un procent pentru fiecare an lucrat până la data solicitării de eliberare din funcţie prin pensionare, cât şi situaţia în care magistratul în funcţie, solicită să i se emită decizie de pensionare, dar nu o pune în plată şi continuă să activeze ca şi magistrat, deci fără să aibă calitatea de pensionar. În această din urmă situaţie, deşi magistratul are o decizie de pensie, dar nepusă în plată, la data eliberării efective din funcţie prin pensionare i se va adăuga procentul cuvenit pentru anii lucraţi după împlinirea vechimii de 25 de ani în magistratură.

Prin urmare, astfel cum a tranşat instanţa supremă, acest mecanism de adăugare a unui procent suplimentar nu operează în situaţia în care magistratul a pus în aplicare decizia de pensie, respectiv a fost eliberat din funcţie prin pensionare şi ulterior pensionării, când are în plată decizia de pensie, respectiv primeşte drepturile de pensie de serviciu, continuă să presteze activitate de judecător/procuror ca urmare a unei reîncadrări".

Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut, totodată, că, prin decizia civilă nr. 2907/2020 a Curţii de Apel Piteşti, instanţa nu s-a raportat doar la "perioada reîncadrării", aspect ce rezultă din conţinutul respectivei decizii, în cadrul căreia se face referire la "activitatea desfăşurată ca avocat şi judecător, ulterior stabilirii drepturilor de pensie şi ieşirii iniţiale la pensie". Astfel, Curtea de Apel Piteşti a analizat orice activitate şi perioadă ulterior ieşirii iniţiale la pensie, apreciind că decizia nr. 70/2017 este deplin aplicabilă, deci exact perioada a cărei valorificare a solicitat-o reclamanta pentru a fi avută în vedere la adăugarea procentului de 1%, Curtea reţinând inclusiv că nu se poate valorifica ca şi procent suplimentar "activitatea desfăşurată de contestatoare ca urmare a reîncadrării în funcţia de judecător".

În speţă, în conţinutul cererii de revizuire, autoarea prezentului demers judiciar susţine că nu poate exista autoritate de lucru judecat a unei hotărâri ce priveşte o decizie din 2018, asupra unei decizii din 2020 şi, totodată, invocă faptul că, deşi în decizia a cărei revizuire se solicită se reţine autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 2907/2020, prin care Curtea de Apel Piteşti statuează că nu se poate cere majorarea cu 1% în timpul desfăşurării activităţii de judecător, ci doar la pensionare, totuşi, Curtea de Apel Alba Iulia încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, statuând că nu se poate cere valorificarea perioadei lucrate după reîncadrare, nici la pensionare.

Înalta Curte constată că, în litigiul finalizat cu decizia a cărei revizuire se solicită, a fost analizată existenţa hotărârii în raport cu care se invocă contradictorialitatea şi efectele acesteia, reţinându-se că soluţia pronunţată de instanţa de apel prin decizia civilă nr. 2907/2020 a Curţii de Apel Piteşti, "se impune cu putere de lucru judecat în prezentul dosar, fiind anterior statuat că activitatea desfăşurată în funcţia de judecător după reîncadrare, ulterior datei pensionării iniţiale, nu poate fi luată în considerare la majorarea pensiei de serviciu conform art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004".

În acest context, cum în considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită a fost analizată autoritatea de lucru judecat a hotărârii invocate şi, raportat la dispoziţiile legale menţionate, instanţa de revizuire nu poate să efectueze un control judiciar asupra dezlegării date respectivei chestiuni a autorităţii de lucru judecat de către instanţa în faţa căreia s-a invocat acest aspect, aşa cum tinde să solicite revizuenta.

Nu îi este permis instanţei de revizuire să se transforme în instanţă de recurs şi să cenzureze modalitatea în care o altă instanţă a dat efect sau nu autorităţii de lucru judecat în forma sa pozitivă. Din moment ce o instanţă s-a pronunţat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluţii se poate face exclusiv într-o cale de atac de reformare, şi nu pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care instanţa este chemată să statueze ea însăşi asupra incidenţei acestei instituţii şi nu să cenzureze o judecată anterioară.

Prin cererea de revizuire de faţă nu se urmăreşte retractarea unei decizii pronunţate cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat, ci rediscutarea modului în care curtea de apel a rezolvat problema incidenţei dispoziţiilor art. 430 din C. proc. civ. şi art. 431 alin. (2) din acelaşi cod, operaţiune evident nepermisă.

Aşa fiind, din cele menţionate anterior, rezultă că în speţă nu este îndeplinită condiţia dedusă din dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căreia în al doilea proces să nu se fi analizat autoritatea de lucru judecat.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia I Civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia I Civilă, în dosarul nr. x/2021.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2023.