Inadmissibility of cassation appeal against insolvency creditor schedule dispute under Law 85/2014

Şedinţa publică din data de 16 martie 2023

Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. La data de 15 iunie 2017 fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă sub nr. x/2017, cererea debitorului A. S.R.L. prin care a solicitat deschiderea procedurii generale a insolvenţei conform dispoziţiilor din Legea nr. 85/2014.

Prin încheierea din 26 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă s-a deschis procedura generală a insolvenţei debitorului A. S.R.L. fiind numit administrator judiciar B..

Creditoarea C. S.R.L. a formulat cerere de înscriere la masa credală a debitoarei A. S.R.L. pentru suma de 17.806.940,55 RON, fără a preciza în cerere dacă creanţa este privilegiată.

În tabelul preliminar publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 19475/19 octombrie 2017 creditoarea C. S.R.L. a fost înscrisă cu suma de 6.837.128 RON.

Împotriva acestui tabel au formulat contestaţii creditoarea C. S.R.L. (dosar nr. x/2017) care a cerut înscrierea sa cu suma cerută iniţial prin declaraţia de creanţă, 17.806.940,55 RON, creanţă privilegiată şi administratorul special al debitoarei (dosar nr. x/2017), D., care a cerut înscrierea creditoarei C. S.R.L. cu o creanţă în cuantum de 334.741,24 RON, creanţă chirografară.

În tabelul preliminar publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 22627/29 noiembrie 2017 creditoarea C. S.R.L. a fost înscrisă tot cu suma de 6.837.128 RON, iar împotriva acestui tabel nu s-a formulat nicio contestaţie.

În tabelul preliminar modificat nr. 2 publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 7092/4 aprilie 2018 creditoarea a fost înscrisă cu suma de 2.564.521,74 RON.

Împotriva acestui tabel au formulat contestaţii creditoarea C. S.R.L. (dosar nr. x/2018) care a cerut înscrierea sa cu suma cerută iniţial prin declaraţia de creanţă, 17.806.940,55 RON, creanţă privilegiată, şi administratorul special al debitoarei (dosar nr. x/2018), E., care a cerut înlăturarea creditoarei C. S.R.L. de la masa credală.

În tabelul preliminar publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 14041/13 iulie 2018 creditoarea a fost înscrisă tot cu suma de 2.564.521,74 RON, iar împotriva acestui tabel nu s-a formulat nicio contestaţie.

Toate contestaţiile au fost conexate la dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea pronunţată la data de 24 septembrie 2018 judecătorul-sindic a dispus, în temeiul art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, înlocuirea, din oficiu, a administratorului judiciar provizoriu F. cu administratorul judiciar provizoriu G..

La data de 18 februarie 2019 s-a pronunţat încheierea prin care s-a luat act de cererea de renunţare la judecata contestaţiei formulată de debitoarea A. S.R.L. prin administratorul special H., în contradictoriu cu administratorul judiciar G. şi creditoarea C. S.R.L., împotriva tabelului preliminar publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 19475/19 octombrie 2017 şi a contestaţiei împotriva tabelului preliminar modificat publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă nr. 7092/4 aprilie 2018, în privinţa creanţei creditoarei C. S.R.L.

Prin sentinţa civilă nr. 5765 din 21.10.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-au respins obiecţiunile formulate de administratorul special E. al debitoarei A. S.R.L. în privinţa raportului de expertiză judiciară specialitatea contabilitate întocmit de către expertul I..

S-au admis în parte contestaţiile creditoarei C. S.R.L. împotriva tabelului preliminar publicat în BPI nr. 19475/19.10.2017 şi tabelului preliminar modificat nr. 2 publicat în BPI nr. 7092/04.04.2018 şi s-a admis cererea de intervenţie accesorie, formulată de creditorul J..

S-a dispus înscrierea creditoarei C. S.R.L. la masa credală a debitoarei A. S.R.L. cu suma totală de 17.776.740,15 RON din care 16.084.170,17 RON în categoria creanţelor garantate şi 1.692.570,38 RON în categoria creanţelor chirografare.

2. Împotriva încheierilor de şedinţă din 18.02.2019, 09.09.2019 şi 07.10.2019 precum şi a sentinţei civile nr. 5765 din 21.10.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia a VII-a Civilă, în dosarul nr. x/2017, a formulat apel creditoarea K. S.R.L., solicitând admiterea apelului şi, în principal, constatarea nulităţii hotărârilor apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, anularea sau schimbarea hotărârilor atacate şi admiterea contestaţiei formulate de debitoarea A. S.R.L. prin administrator special E., respingerea contestaţiilor formulate de creditoarea C. S.R.L., admiterea cererilor de intervenţie formulate de creditoarea K. S.R.L..

De asemenea, împotriva încheierilor de şedinţă din 26.11.2018, 03.12.2018, 07.01.2019, 04.02.2019, 18.02.2019, 18.02.2019, 01.04.2019, 15.04.2019 şi 22.04.2019 şi a sentinţei civile nr. 5765/21.10.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia a VII a Civilă, în dosarul nr. x/2017 a declarat apel şi debitoarea A. S.R.L. prin administrator special E., solicitând admiterea apelului, anularea încheierilor de şedinţă şi a cererii de renunţare la judecata contestaţiei debitoarei împotriva tabelului preliminar modificat publicat în BPI nr. 7092/04.04.2018, ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant, schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul admiterii contestaţiei formulate de debitoare, înlăturării creditoarei C. S.R.L. din tabelul definitiv şi respingerii contestaţiilor formulate de creditoarea C. S.R.L. şi a cererii de intervenţie accesorie formulate de intervenientul J..

Prin decizia civilă nr. 2258 din 22 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost anulat apelul declarat de creditoarea K. S.R.L. împotriva încheierii de şedinţă din data de 09.09.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VII a Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca tardiv formulat şi a fost respins apelul formulat de aceeaşi creditoare împotriva încheierilor de şedinţă din datele de 18.02.2019 şi 07.10.2019 şi sentinţei civile nr. 5765/21.10.2019 pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia a VII a Civilă, în dosarul nr. x/2017 ca fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală activă.

A fost respins apelul formulat de debitoarea A. S.R.L. prin administrator special L. împotriva încheierilor de şedinţă din datele de 26.11.2018, 03.12.2018, 07.01.2019, 04.02.2019, 18.02.2019, 18.02.2019, 01.04.2019, 15.04.2019 şi 22.04.2019, pronunţate de aceeaşi instanţă, ca nefondat.

A fost admis apelul formulat de debitoarea A. S.R.L. prin administrator special L. împotriva sentinţei atacate şi a fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că s-a dispus înscrierea creditoarei C. S.R.L. în tabelul definitiv de creanţe al debitoarei cu o creanţă chirografară în sumă de 9.980.330,64 RON (4.830.003,17 RON reprezentând debit principal + 5.150.327,47 RON reprezentând penalităţi de întârziere) având ordinea de plată prevăzută de art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014.

Au fost menţinute în rest dispoziţiile din sentinţa apelată.

Au fost admise cererile de intervenţie accesorie.

A fost obligată apelanta – debitoare A. S.R.L. prin administrator special L. să plătească intimatei – creditoare C. S.R.L. suma de 8.033,40 RON reprezentând cheltuieli de judecată din apel (2.250 RON onorariu expert parte apel + 5.783,40 RON onorariu avocat apel) şi a fost respinsă cererea intimatei – creditoare C. S.R.L. având ca obiect plata cheltuielilor de judecată din primă instanţă, ca inadmisibilă.

De asemenea, a fost admisă cererea de suplimentare a onorariului de expert formulată de doamna expert M., fiind suplimentat onorariului cuvenit doamnei expert cu suma de 5.500 RON şi a fost obligată apelanta – debitoare A. S.R.L. prin administrator special L., în baza art. 22 alin. (3) din O.G. nr. 2/2000, să efectueze plata diferenţei de onorariu de expert în sumă de 5.500 RON cuvenit doamnei expert în termen de 5 zile de la înştiinţare.

3. Împotriva acestei decizii, creditoarea C. S.R.L. a formulat recurs în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea în parte a hotărârii în ceea ce priveşte soluţia de admitere a apelului debitoarei A. S.R.L. şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Recurenta susţine că recursul este admisibil în temeiul art. 460 alin. (3) C. proc. civ., întrucât instanţa de apel a reţinut că în situaţia în care prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului iar altele recursului, hotărârea în întregul ei este supusă apelului.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta arată că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii, întrucât, pe de o parte, instanţa de apel a invocat autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 2941 din 29.11.2018, prin care s-a constatat că obiect al cererii de chemare în judecată este o creanţă rezultată dintr-un bilet la ordin, iar, pe de altă parte, susţine că judecătorul a încălcat dispoziţiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ. şi art. 104 din Legea nr. 85/2014.

De asemenea, în aprecierea recurentei hotărârea recurată nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în apel.

În considerarea motivului de apel prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., art. 63 din Legea nr. 58/1934, art. 104 şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 şi art. 13 şi art. 1270 C. civ.

4. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 4 august 2022.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 8 decembrie 2022, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către părţi, cu menţiunea că pot depune puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

Prin punctul de vedere la raport înregistrat la 4 ianuarie 2023, recurenta susţine, în esenţă, că recursul este admisibil în temeiul dispoziţiilor art. 460 alin. (3) C. proc. civ.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la 16 martie 2023.

La termenul din 16 martie 2023, în completul de filtru, Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., asupra căreia a reţinut următoarele considerente:

În cauză, cadrul procesual este guvernat de dispoziţiile Legii nr. 85/2014, întrucât obiectul acţiunii deduse judecăţii îl reprezintă contestaţiile formulate la tabelul preliminar al creanţelor debitoarei A. S.R.L., litigiul fiind soluţionat în primă instanţă de judecătorul-sindic.

Or, hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate, separat, numai cu apel, potrivit art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Totodată, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic, iar potrivit tezei a II-a a aceluiaşi alineat, hotărârile curţii de apel sunt definitive.

Dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. prevăd că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Aşadar, Legea nr. 85/2014 prevede în mod expres sistemul căilor de atac ce pot fi exercitate în cadrul procedurii insolvenţei, iar C. proc. civ. reglementează norme cu caracter general, care se aplică în completare doar acolo unde legea specială nu derogă.

Sunt de menţionat şi dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. potrivit căruia "sunt hotărâri definitive, cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs", şi alin. (2) al aceluiaşi articol conform căruia "hotărârile prevăzute de alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării".

În raport de dispoziţiile legale evocate, se apreciază că decizia ce formează obiectul recursului are caracter definitiv de la pronunţarea sa, iar hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ. mai sus evocat.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea în limitele competenţei atribuite prin lege fiind de ordine publică.

Prin urmare, reţinând criteriul materiei, decizia recurată nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Susţinerile recurentei privind admisibilitatea căii de atac potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (3) C. proc. civ. nu sunt fondate, întrucât prin hotărârea judecătorului-sindic nu au fost soluţionate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele erau supuse apelului iar altele recursului. În cauză, se constată că de renunţarea la judecata contestaţiei formulată de debitoare s-a luat act prin încheierea din 18 februarie 2019, nu prin sentinţa pronunţată de judecătorul-sindic, nefiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 460 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2258/2021 din 22 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2258/2021 din 22 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 martie 2023.