Competence to hear pension deduction damages claims: administrative jurisdiction over government ordinance challenges vs. social security litigation

Şedinţa publică din data de 9 martie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal la 16 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, a solicitat obligarea pârâtei la plata de despăgubiri egale cu sumele reţinute, începând cu luna ianuarie 2022, din pensie, în temeiul O.U.G. nr. 130/2021, cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate, indexate cu rata inflaţiei, la care se adaugă dobânzile legale calculate de la data primei reţineri.

Prin întâmpinarea depusă de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a fost invocată excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Braşov – secţia de contencios administrativ şi fiscal, arătând că revine Tribunalului Braşov – secţia I civilă – complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale competenţa de soluţionare a cererii, întrucât este vorba de un litigiu de asigurări sociale, fiind incident art. 153 din Legea nr. 263/2010.

Curtea de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 51/2022 din 12 mai 2022 a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale în favoarea Tribunalului Braşov – secţia I Civilă, complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul este fost magistrat militar şi că, în temeiul O.U.G. nr. 130/2021, începând cu luna ianuarie 2022 i s-a reţinut din pensie de către pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, contribuţia la asigurările sociale de sănătate, fiindu-i în acest fel redusă pensia cu un procent considerabil, sens în care reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor reţinute din pensie cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate, indexate cu rata inflaţiei, la care se adaugă dobânzile legale calculate de la data primei reţineri.

În acest context, instanţa a apreciat că litigiul de faţă vizează, în esenţă pensia reclamantului şi modul de calcul al acesteia prin raportare la obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, sens în care, în temeiul art. 132 C. proc. civ., instanţa a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, în favoarea Tribunalului Braşov – secţia I Civilă, complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la 18 mai 2022, iar la primul termen de judecată, din 12 octombrie 2022, instanţa a pus în vedere reclamantului să precizeze obiectul acţiunii, prin indicarea şi a temeiului de drept al acţiunii şi, urmare a precizării făcute de către reclamant, la termenul din 7 decembrie 2022, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov, secţia I civilă.

Tribunalul Braşov, secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 53/MAS din 18 ianuarie 2023 a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi, în consecinţă a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul CASA TERITORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, competenţa teritorială revine exclusiv instanţei de la domiciliul reclamantului, prin urmare, Curţii de Apel Braşov.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Braşov, secţia I civilă s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 10 februarie 2023, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, Înalta Curte constată că atât prin acţiunea depusă iniţial, cât şi prin precizarea depusă la solicitarea instanţei, reclamantul a arătat că obiectul acţiunii îl reprezintă acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, acţiune însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIV pct. 11-14, 16-20, respectiv ale art. XXV din această ordonanţă.

Împrejurarea că prin O.U.G. nr. 130/2021 s-au adoptat măsuri pentru impozitarea pensiilor care depăşesc un anumit cuantum, cum este şi cazul reclamantului, nu transformă automat prezentul litigiu într-un litigiu de drepturi şi asigurări sociale, care să fie de competenţa Tribunalului Braşov – secţia I Civilă, complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale.

Astfel, prezenta acţiune este formulată în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căruia: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (2) Instanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională şi suspendă soluţionarea cauzei pe fond. (3) După pronunţarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios administrativ repune cauza pe rol şi dă termen, cu citarea părţilor. Dacă ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia a fost declarată neconstituţională, instanţa soluţionează fondul cauzei; în caz contrar, acţiunea se respinge ca inadmisibilă. (4) În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative".

În raport de aceste prevederi, se constată că obiectul cauzei se încadrează în sfera prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, neavând relevanţă care este obiectul ordonanţei vizate, context în care se reţine că prezenta acţiune este de competenţa instanţei de contencios administrativ.

În ceea ce priveşte instanţa de contencios administrativ competentă să soluţioneze prezenta cauză, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, fiind un litigiu care priveşte o ordonanţă emisă de Guvernul României, prin urmare un act emis de o autoritate centrală, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Aşadar, competenţa teritorială revine, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, exclusiv instanţei de la domiciliul reclamantului, prin urmare, Curţii de Apel Braşov.

Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2023.