Scope of waiver in mediation agreement: limitation of cassation to legal errors excludes re-litigation of substantive facts and interpretation of prior waivers

Şedinţa publică din data de 2 martie 2023

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21 mai 2021 pe rolul Tribunalului Satu Mare – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), prin administrator judiciar C.., în contradictoriu cu pârâtele B. - Sucursala Satu Mare şi B. Ungaria, societate mamă a B. - Sucursala Satu Mare, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să se dispună obligarea pârâtelor la plata către A. S.R.L. a sumei de 1.300.302,24 RON, reprezentând penalităţi de întârziere în conformitate cu prevederilor art. 6 din contractul nr. x din 4 ianuarie 2011 şi art. 14.2 din contractul nr. xR8/33 din 11 august 2011, calculate de la data scadenţei şi până la data de 22 mai 2018, când a avut loc stingerea integrală a debitului principal în sumă de 1.481.893,53 RON.

Tribunalul Satu Mare – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 163 din 10 decembrie 2021, a respins cererea formulată de reclamanta A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), prin administrator judiciar C.., în contradictoriu cu pârâtele B. - Sucursala Satu Mare şi B. Ungaria.

Prin decizia nr. 152/2022 - A din 26 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis apelul declarat de apelanta A. S.R.L., prin administrator judiciar C.., în contradictoriu cu intimatele B. - Sucursala Satu Mare şi B. - Sucursala Satu Mare, împotriva sentinţei civile nr. 163 din 10 decembrie 2021 a Tribunalului Satu Mare – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care a fost anulată şi, evocându-se fondul, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), în contradictoriu cu pârâtele B. - Sucursala Satu Mare şi B., pârâtele fiind obligate să plătească reclamantei suma de 1.300.302,24 RON, cu titlu de penalităţi de întârziere, fără cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii, recurenta-pârâtă B. S.R.L. B. - Sucursala Satu Mare a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, sub nr. x/2021, la data de 18 iulie 2022.

Recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului şi casarea deciziei nr. 152/2022 - A din 26 mai 2022 a Curţii de Apel Oradea – secţia a II-a civilă, urmând ca instanţa supremă să constate că este legală hotărârea pronunţată de Tribunalul Satu Mare – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. În temeiul art. 453 din C. proc. civ., a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

S-a arătat că instanţa de apel a apreciat că simpla renunţare la judecată nu echivalează cu renunţarea la pretenţiile formulate, motiv pentru care a anulat sentinţa pronunţată de Tribunalul Satu Mare – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, admiţând printr-un raţionament logico-juridic eronat apelul declarat de intimata-reclamantă.

În opinia recurentei, Curtea de Apel Oradea a interpretat, în mod greşit, că în cuprinsul acordului de mediere semnat de către părţile împrocesuate la data de 22 mai 2018, prin punctul 2.5 sunt menţionate în mod concret următoarele:

"2.5. A. S.R.L. se obligă să renunţe la pretenţiile ridicate prin cererea introductivă ce face obiectul dosarului x/2018 deschis la Tribunalul Satu Mare. Renunţarea se va realiza prin depunerea unei cereri de renunţare la registratura Tribunalului Satu Mare în data semnării prezentului acord".

Aşadar, recurenta-pârâtă a înţeles să critice decizia instanţei de apel din perspectiva faptului că aceasta a reţinut că prin semnarea acordului de mediere s-a renunţat doar la judecată, nu şi la drepturile pretinse în cadrul dosarului nr. x/2022

În cuprinsul memoriului de recurs, s-a arătat că acţiunea promovată de către intimata-reclamantă A. S.R.L. în dosarul de faţă este o altă încercare de a recurge la interpretarea cu rea-credinţă a actelor semnate în trecut, cu scopul de a mai realiza venituri.

Se menţionează faptul că a existat o colaborare cu intimata-reclamantă, însă aceasta nu şi-a terminat lucrările contractate sau le-a executat în mod necorespunzător, astfel încât societatea recurentă a fost nevoită să plătească inclusiv penalităţi către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere Bucureşti.

Este corect raţionamentul logico-juridic al primei instanţe, în sensul că, potrivit acordului de mediere, intimata-reclamantă din prezenta cauză a renunţat la toate pretenţiile formulate prin cererea introductivă care a format obiectul dosarului nr. x/2018, astfel cum rezultă explicit din prevederile pct. 2.5 al acordului de mediere.

Prin urmare, recurenta-pârâtă apreciază că s-a renunţat şi la plata penalităţilor de întârziere, cererea având ca obiect şi obligarea debitorului la plata penalităţilor de întârziere, calculate de la scadenţă şi până la momentul plăţii integrale a debitului, în conformitate cu prevederile art. 6 din contractul nr. x din 4 ianuarie 2011 şi art. 14.2 din contractul nr. xR8/33 din 11 august 2011.

Prin sentinţa civilă nr. 119/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018, instanţa de judecată a luat act de declaraţia de renunţare a creditoarei la judecarea cererii de chemare în judecată, inclusiv legat de penalităţi, fără nicio condiţionare. Mai mult decât atât, părţile nu au exercitat nicio cale de atac împotriva sentinţei civile nr. 119/2018 a Tribunalului Satu Mare, ceea ce înseamnă că aceasta a rămas definitivă.

Faţă de aceste argumente, recurenta-pârâtă consideră că sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., texte de lege potrivit cărora se poate cere casarea unei hotărâri când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, dar şi în situaţia în care a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Intimata-reclamantă A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), prin lichidator judiciar C.., a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii cererii de recurs, raportat la dispoziţiile art. 489 din C. proc. civ., arătând că recurenta a înţeles să reia susţinerile formulate în faţa instanţei de fond şi că motivele prezentate de aceasta nu se circumscriu celor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din acelaşi cod. Pe fond, a solicitat respingerea recursului.

La data de 3 octombrie 2022, recurenta-pârâtă a transmis răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 8 decembrie 2022 s-a luat act de faptul că nu trebuie să fie întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului în prezenta cauză, fiind incidente dispoziţiile din C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018; în conformitate cu dispoziţiile art. 490 alin. (2) din acelaşi cod, s-a acordat termen la data de 2 martie 2023, ora 10:00, pentru soluţionarea recursului, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când s-a pronunţat prezenta decizie.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), prin lichidator judiciar C.., cu privire la care, în conformitate cu prevederile art. 248, coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Alineatul (3) al aceluiaşi articol stipulează că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Totodată, se cuvine a fi subliniat faptul că recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel încât autorul acestuia trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege, iar controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege.

Referitor la primul motiv de recurs indicat de parte, respectiv cel reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că acesta a fost invocat pentru toate cele trei ipoteze ale sale, dar invocarea s-a făcut în mod formal, fără argumente care să conducă la concluzia lipsei unei motivări sau a unei motivări contradictorii ori total străine de natura cauzei, neputându-se identifica critici ce ar putea fi subsumate acestui caz de nelegalitate.

În realitate, recurenta-pârâtă îşi exprimă nemulţumirea faţă de soluţia pronunţată, susţinând că este greşită aprecierea instanţei de apel, potrivit căreia prin semnarea acordului de mediere s-a renunţat doar la judecată, nu şi la drepturile pretinse în cadrul dosarului nr. x/2022

Instanţa supremă mai constată că în cuprinsul cererii de recurs se regăsesc şi susţineri care vizează netemeinicia pretenţiilor formulate de intimata-reclamantă A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), prin lichidator judiciar C.., precum şi reaua-credinţă a acesteia.

Cu privire la aceste critici, Înalta Curte constată că nu sunt proprii recursului şi nu reprezintă motive apte să ofere instanţei de recurs pârghiile unui control de legalitate.

Amintind recurentei că nu este suficientă enunţarea unei critici care reproduce dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte subliniază faptul că invocarea aplicării greşite ori a încălcării unei norme de drept material într-un recurs presupune indicarea în mod punctual a normei de drept material pretins nesocotite de către prima instanţă de control judiciar, dar şi reflectarea mecanismului său corect de aplicare ori interpretare şi modul în care instanţa de apel a înfrânt acest procedeu.

De aceea, o nemulţumire a recurentei legată de soluţia pronunţată, de modul în care instanţa de apel concluzionează asupra stării de fapt, considerând, în cele din urmă, asupra temeiniciei acţiunii, contestaţie care nu deduce instanţei de casare examinarea precisă a normei de drept pretins încălcate, reprezintă, în realitate, o critică specifică unei căi de atac devolutive, care nu poate fi examinată în recurs, raportat la prevederile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul fiind o cale extraordinară de atac de reformare, în care se analizează strict conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile.

Faţă de considerentele expuse, întrucât accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, dând eficienţă prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), coroborate cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), prin lichidator judiciar C.. şi, pe cale de consecinţă, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. B. - Sucursala Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.) prin lichidator judiciar C..

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. B. - Sucursala Satu Mare împotriva deciziei nr. 152/2022 - A din 26 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Oradea – secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 martie 2023.