Inadmissibility of extraordinary appeal against final appellate decision in insolvency claims table dispute

Şedinţa publică din data de 28 februarie 2023

Asupra căii de atac formulate, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a VII-a Civilă la data de 17 iunie 2021, sub nr. x/2019/a19, A., în contradictoriu cu intimata debitoare B. S.R.L., prin administrator judiciar C.. şi intimata creditoare D. S.R.L., a formulat contestaţie împotriva tabelului definitiv de creanţe, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună refacerea tabelului definitiv, publicat în B.P.I. sub nr. x/08.06.2021, în sensul eliminării creanţei D. S.R.L.

Prin sentinţa nr. 5104 din 19 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VII-Civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a respins ca neîntemeiată excepţia netimbrării contestaţiei.

De asemenea, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi, prin urmare, s-a respins cererea formulată de contestatorul A., având ca obiect contestaţie la tabelul definitiv, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Totodată, A. a fost obligat la plata către D. S.R.L. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 RON, reprezentând onorariu avocaţial.

Împotriva sentinţei primei instanţe a declarat apel A..

Prin decizia civilă nr. 530 din 30 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019,s-a respins ca nefondat apelul formulat de A., împotriva sentinţei civile nr. 5104/19.10.2021, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia a VII-a civilă.

De asemenea, A. a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 1.000 de RON către C.., în calitate de administrator judiciar al B. S.R.L. şi respectiv de 400 de RON către D. S.R.L.

Împotriva deciziei din apel a declarat recurs A., prin care a invocat necompetenţa secţiei VI-a Civile a Curţii de Apel Bucureşti de a judeca cererile de apel din dosarul de insolvenţă nr. x/2019 al B. S.R.L., raportat la dispoziţiile art. 43 din Legea nr. 85/2014.

La data de 03.11.2022 intimata C.., administrator judiciar al B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a arătat că recursul nu a fost întemeiat pe niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. De asemenea, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

La termenul de judecată din 28 februarie 2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii recursului.

Înalta Curte, analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii prezentei căi extraordinare de atac, a cărei soluţionare face de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele următoare:

Litigiul dedus judecăţii are ca obiect contestaţia formulată împotriva tabelului definitiv de creanţe al societăţii B. S.R.L. - în insolvenţă, contestaţie ce a fost respinsă în primă instanţă. Apelul formulat în cauză a primit, de asemenea, o soluţie de respingere.

Raportat la obiectul cauzei – cerere de competenţa judecătorului-sindic şi materia în care a fost pronunţată hotărârea recurată - insolvenţă, Înalta Curte constată că recursul pendinte are ca obiect o decizie cu caracter definitiv.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, "curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic", iar potrivit tezei a doua a aceluiaşi articol, "hotărârile curţii de apel sunt definitive".

În acelaşi sens, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că "hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel", fiind exclus dreptul de exercitare a recursului.

Tot astfel, în acord cu dispoziţiile art. 483 alin. (2), teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile în primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Având în vedere dispoziţiile legale incidente în cauză, rezultă că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, apt să atragă competenţa în cauză a instanţei supreme.

Este de reţinut că, în ceea ce priveşte cererile formulate în baza Legii nr. 85/2014, în considerarea caracterului distinct al procedurii speciale a insolvenţei, s-au impus reguli de procedură derogatorii de la dreptul comun, fiind suprimată calea de atac extraordinară a recursului.

Aminteşte, în acest sens, Înalta Curte că principiul legalităţii căilor de atac prevăzut de art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, instanţa supremă neputând să îşi exercite competenţa de a judeca decât în măsura în care, prin lege, i se oferă această prerogativă.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti, regulă cu valoare de principiu constituţional, potrivit dispoziţiilor art. 129 din Constituţie.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 457 alin. (1) şi 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., având în vedere şi art. 43 alin. (1) respectiv art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, să respingă ca inadmisibil recursul împotriva deciziei civile nr. 530 din 30 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A., în calitate de administrator special al B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 530 din 30 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2023.