Suspension of bankruptcy entry enforcement: necessity of demonstrating exceptional, irreparable prejudice
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the creditor's cassation appeal, leaving in force the Court of Appeal's order that had previously rejected the request to suspend the enforcement of the bankruptcy entry judgment. The dispute concerned a petition for the suspension of the enforceable civil sentence declaring the simplified bankruptcy of the debtor, which the creditor argued would cause irreparable harm due to the liquidator's irreversible actions and the debater's inability to complete high-value projects; however, the lower court had determined the request lacked proper argumentation regarding exceptional justifications. Applying Article 488(1)(5) of the Code of Civil Procedure, the court found that the creditor failed to substantiate "temperate grounds" for suspension as required by Article 719, failing to demonstrate specific, irreparable prejudices distinct from general claims of potential injury that could not be remedied by other means, thereby confirming that suspension is an exceptional measure requiring rigorous justification.
Legislator headnote
AI generatedart. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 719 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Suspension of bankruptcy entry enforcement: necessity of demonstrating exceptional, irreparable prejudice: , recursul nu a fost întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2023
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2788/08.06.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VII-a Civilă, a fost admisă cererea creditorului SNGN ROMGAZ S.A.. S-a dispus înscrierea provizorie a creditoarei SNGN ROMGAZ S.A. în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei cu suma de 600.000 RON în categoria creanţelor chirografare potrivit art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014. În temeiul art. 145 alin. (1) din legea 85/2014 raportat la art. 56 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 26/2000, s-a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitorului A., cu sediul în Bucureşti.
La 16.06.2022, creditorul B. a formulat cerere de suspendare a sentinţei civile nr. 2788/08.06.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, înregistrată pe rolul Curţii de Apel sub nr. x/2014/a11 până la soluţionarea apelului declarat împotriva acestei hotărâri.
Prin încheierea de şedinţă din 12 iulie 2022, Curtea de Apel Bucureşti– secţia a V-a Civilă a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a sentinţei civile nr. 2788 din 08.06.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2021 formulată de B. în contradictoriu cu intimatul-creditor S.N.G.N ROMGAZ S.A. şi intimata-debitoare A. – prin lichidator judiciar C..
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs B..
Motivele de recurs sunt în esenţă următoarele:
Prin cererea de recurs, recurentul susţine că la data când judecătorul sindic a decis intrarea Asociaţiei în faliment, aceasta avea stocuri de marfă la creditorul D., iar prin acţiunile ostile şi ilegale întreprinse de către acesta, Asociaţia nu poate definitiva două proiecte de anvergură naţională a căror valoare de piaţă este de 888.000 RON. În continuare, arată că vânzarea separată a acestor elemente într-o eventuală procedură a falimentului nu ajută pe nimeni, sumele obţinute în acest caz fiind infimă în comparaţie cu valoarea de piaţă a colecţiei din punct de vedere unitar.
Totodată, recurentul susţine că întrucât creditorul D. a obţinut statutul de Preşedinte al Comitetului Creditorilor într-o adunare care nu a îndeplinit cerinţele Legii nr. 85/2014, contestată de altfel, vor trece foarte uşor toate hotărârile pe care le poate lua în favoarea sa.
De asemenea, potrivit recurentului, nesuspendarea hotărârii atacate face imposibilă continuarea mandatului pe care acesta în calitate de şef de proiecte îl are cu Asociaţia şi implicit nefinalizarea proiectelor care puteau aduce beneficii pentru toţi debitorii. Mai mult, acesta arată că potrivit contractului de mandat încheiat cu Asociaţia, în cazul în care contractul se va desfiinţa, Asociaţia urmează să-i plătească 24 de salarii nete compensatorii. Or, arată recurentul, în acest mod averea debitoarei prin intrarea în faliment se va diminua şi mai mult.
În final, recurentul susţine că acţiunile ireversibile ale lichidatorului judiciar luate prin presiunea la care este supus de către un Preşedinte al Comitetului Creditorilor, contestat şi consemnat de către administratorul judiciar în raportul asupra cauzelor ce au condus Asociaţia în insolvenţă, pot aduce prejudicierea tuturor părţilor implicate în procedură dacă nu se iau măsuri la timp de suspendare a unei hotărâri pronunţate în neconcordanţă cu dispoziţilile legale.
În drept, recursul nu a fost întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Intimaţii nu au formulat întâmpinare.
Examinând încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Nemulţumirea recurentului priveşte soluţia curţii de apel de respingere a cererii de suspendare a sentinţei civile nr. 2788/08.06.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2021.
Având în vedere criticile formulate de recurent privind interpretarea greşită a regulilor de procedură privind suspendarea unei hotărâri, se constată că acestea se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Potrivit art. 719 C. proc. civ.: "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea; suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată."
Din prevederile legale enunţate rezultă că suspendarea va putea fi dispusă în cazul constatării îndeplinirii unei condiţii esenţiale, respectiv: să existe motive temeinice care să justifice suspendarea executării hotărârii.
Totodată, partea interesată trebuie să justifice această măsură de excepţie, condiţionată de existenţa unor motive temeinice, fundamentate pe situaţii excepţionale care, în ipoteza producerii lor, ar crea prejudicii ce nu ar putea fi reparate într-un alt mod.
În aceste condiţii, Înalta Curte reţine că regula este caracterul executoriu al hotărârilor pronunţate de judecătorul sindic, suspendarea executării fiind o măsură excepţională. Aşadar, în virtutea caracterului excepţional al suspendării executării, motivele invocate în cerere trebuie să se circumscrie unor argumente care să justifice luarea unei astfel de măsuri.
Înalta Curte constată că în cauză, Curtea de apel în mod corect a reţinut că cererea de suspendare nu este argumentată. Pentru a se dispune măsura suspendării, potrivit textului legal enunţat anterior, recurentul are obligaţia de a motiva temeinic de ce neluarea unei asemenea măsuri ar atrage pagube ireparabile. Or, argumentele recurentului din cadrul cererii de suspendare şi reiterate în cadrul prezentului recurs privesc însăşi hotărârea de intrare în faliment a intimatei-debitoare.
Cu privire la argumentele recurentului, prin care susţine că acţiunile ireversibile ale lichidatorului judiciar pot aduce prejudicierea tuturor părţilor implicate în procedură dacă nu se iau măsuri la timp de suspendare a unei hotărâri pronunţate în neconcordanţă cu dispoziţilile legale, Înalta Curte reţine că se concentrează pe eventualul prejudiciu pe care l-ar suferi în situaţia în care sentinţa de intrare în faliment va rămâne definitivă. Or, în virtutea caracterului excepţional al suspendării executării hotărârii recurate, este necesar ca motivele invocate prin cererea de suspendare să se circumscrie unor argumente temeinice care să justifice luarea unei astfel de măsuri, exprimarea unor argumente de netemeinicie nefiind suficiente.
Având în vedere cele reţinute, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-creditor B. împotriva încheierii din 12 iulie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-creditor B. împotriva încheierii din 12 iulie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 ianuarie 2023.