Teachers’ revision bid on allowance claim inadmissible; conflicting rulings lacked triple identity, Court of Appeal decision stands

Şedinţa publică din data de 9 februarie 2023

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea atacată

Curtea de Apel Constanţa – secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 231/CM din 23 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a admis apelul civil formulat de apelantul-pârât Liceul Teoretic "A." Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 1490 din data de 13 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatele-reclamante B. şi C., prin Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea şi a schimbat în parte sentinţa civilă nr. 1490/13.10.2021 a Tribunalului Tulcea, în sensul că: a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantele B. şi C. prin Sindicatul Învăţământ Preuniverstar Tulcea, în contradictoriu cu pârâtul Liceul Teoretic A., ca neîntemeiată; au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei decizii, au formulat cerere de revizuire, reclamanţii SINDICATUL ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR TULCEA, în numele şi pentru membrele de sindicat B. şi C., solicitând, admiterea cererii, aşa cum a fost formulată, anularea în tot a deciziei şi acordarea diferenţelor salariale, reprezentând sporul de stabilitate, la plata cărora a fost obligat pârâtul începând cu data de 01.03.2018, sumele rezultate urmând a fi actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii, precum şi plata pe viitor a drepturilor salariale cuvenite reprezentând majorări/creşteri ale salariului de bază aflat în plată, pe perioada cât reclamanţii îndeplinesc condiţiile pentru acordarea drepturilor în cauză, plata dobânzii legale penalizatoare pentru aceste sume, ce reprezintă preţul lipsei de folosinţă a sumei cuvenite, începând cu data naşterii dreptului şi până la data efectuării plăţii sumei datorate.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., având în vedere evoluţia şi judecarea ulterioară a cel puţin unuia dintre apelurile formulate de unităţile de învăţământ împotriva hotărârilor pronunţate de instanţa de fond, apreciind cererea ca fiind întemeiată, sens în care, a invocat, în esenţă, următoarele motive:

În dosarul nr. x/2022 au fost părţi Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, având calitatea de reclamant, şi Şcoala Gimnazială "D." Tulcea, ca pârâtă, iar obiectul cauzei a fost dat de cererea Sindicatului privind "obligarea pârâtei la calculul şi plata sporului de stabilitate de 15 % din salariul de bază aflat în plată, începând cu data de 01.03.2018, sumele rezultate urmând a fi actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii (prin repunerea în plată a dreptului respectiv, precum şi prin plata diferenţelor salariale cuvenite retroactiv de la data de 01.03.2018, actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective), plata şi pe viitor a drepturilor salariale cuvenite reprezentând sporul de stabilitate de 15 % din salariul de bază aflat în plată, respectiv pe perioada cât membrii de sindicat îndeplinesc condiţiile pentru acordarea drepturilor în cauză şi a menţinerii prevederilor legale care au instituit acordarea drepturilor salariale solicitate, plata dobânzii legale penalizatoare pentru diferenţele de drepturi salariale cuvenite retroactiv, menţionate la pct. I, reprezentând sporul de stabilitate de 15% din salariul de bază aflat în plată, ce reprezintă preţul lipsei de folosinţă a sumelor cuvenite, începând cu data naşterii dreptului şi până la plata sumei datorate.

Deci, susţin revizuenţii, cererea de chemare în judecată din acest dosar a avut aceeaşi identitate cu cererile din toate celelalte dosare privind obligarea unităţilor şcolare la calcularea şi acordarea sporului de stabilitate retroactiv, de la data de 01.03.2018.

Cererea a fost admisă în totalitate de instanţa de fond, Tribunalul Tulcea, care a pronunţat sentinţa civilă nr. 274/02.03.2022, prin care a fost obligată pârâta la calculul şi plata drepturilor salariale neacordate, astfel cum au fost solicitate. Pârâta Şcoala Gimnazială "D." Tulcea a formulat apel împotriva hotărârii respective şi a solicitat anularea acesteia, ca netemeinică şi nelegală, iar prin decizia civilă nr. 394/CM/02.11.2022, pronunţată ca soluţie a apelului în dosarul menţionat, instanţa de apel a hotărât că "Respinge ca nefondat, apelul declarat..."

Revizuenţii precizează că înţeleg să folosească această ultimă decizie ca practică judiciară şi solicită a se observa diferenţele existente între soluţiile pronunţate în aceste dosare de către aceeaşi instanţă de apel, Curtea de Apel Constanţa.

În timp ce în dosarul nr. x/2021, instanţa a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, în celălalt dosar, nr. x/2022 a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta unitatea şcolară.

În opinia revizuenţilor, este evident că aceste soluţii pronunţate în cele două dosare sunt în totală contradictorialitate, în timp ce una din soluţii încalcă temeiul legal invocat, cealaltă respectă prevederile Legii- cadru nr. 153/2017 şi acordă drepturile salariale, aşa cum au fost solicitate.

Din acest motiv, consideră că revizuirea pe care o solicită prin prezenta este îndreptăţită, şi această cerere reflectă realitatea acordării unor drepturi cuvenite, consfinţite prin dispoziţii clare şi fără echivoc ale legii salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ.

Revizuenţii precizează că nu au invocat în mod direct şi expres excepţia autorităţii de lucru judecat în apel faţă de alte soluţii contrare, însă, în mod explicit au arătat că aceeaşi instanţă, Curtea de Apel Constanţa, a pronunţat mai multe hotărâri/decizii contradictorii, prin unele a acordat parţial drepturile reclamanţilor, prin altele a respins toate apelurile unităţilor şcolare, în unele dosare existând chiar aceleaşi părţi şi acelaşi obiect, dar soluţii diferite.

Învederează şi faptul că anterior deciziei din dosarul prezent, a cărui revizuire o cer, aceeaşi instanţă de apel a mai pronunţat în anii anteriori o multitudine de soluţii de respingere a apelurilor unităţilor şcolare, prin care a statuat hotărârile de la judecata pe fond ca fiind singurele temeinice şi legale, repunând astfel în mod corect membrii de sindicat în drepturile lor fireşti.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, la data de 21.12.2022, sub nr. x/2022.

Intimatul LICEUL TEORETIC "A." nu a formulat întâmpinare.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea de revizuire cu care a fost astfel învestită, Înalta Curte urmează a o respinge, ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 509 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ.., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În sensul ipotezei reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.., autoritatea de lucru judecat presupune existenţa triplei identităţi: de cauză, de obiect şi de părţi, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 431 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".

Din interpretarea logică, teleologică şi sistematică a celor două norme procedurale, rezultă că, pentru admisibilitatea revizuirii în temeiul textului menţionat, cele două hotărâri pretins potrivnice trebuie să fie pronunţate în cauze identice (identitate stabilită cumulativ pe baza celor trei elemente: părţi, obiect şi cauză).

Subiectele principale şi indispensabile ale oricărei căi de atac sunt părţile între care s-a declanşat litigiul în faţa instanţei de judecată, întrucât căile de atac reprezintă o continuare firească a exerciţiului acţiunii civile.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire de faţă, reţine că, în ceea ce priveşte hotărârile potenţial potrivnice în opinia revizuenţilor, nu este îndeplinită condiţia identităţii de părţi, hotărârile invocate de aceştia fiind pronunţate în cauze cu părţi diferite, deşi, cuprind aspecte cu privire la dezlegarea diferită dată aceleiaşi probleme de drept, în litigiu.

Se reţine, astfel, că nu este îndeplinită tripla identitate cerută de art. 431 alin. (1) C. proc. civ.., practic, revizuenţii invocând practica judiciară a instanţelor- în speţă, Curtea de Apel Constanţa, pronunţată în alte dosare.

Or, analiza pe fond a problemei de drept care a primit o dezlegare diferită prin hotărârile menţionate de revizuenţi excedează cadrul procesual al cererii de revizuire, cale de atac de retractare în cadrul căreia se analizează admisibilitatea cererii şi faptele pe care se întemeiază, nefiind permisă o examinare a legalităţii ori a temeiniciei modului în care instanţele au soluţionat o anumită problemă de drept, cu scopul de a stabili care este soluţia corectă.

Cu alte cuvinte, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de revizuire nu efectuează o analiză de legalitate şi temeinicie a hotărârii atacate, ca un corolar al principiului res judicata, specific hotărârilor judecătoreşti definitive.

Faptul că, în opinia revizuenţilor, aceeaşi problemă de drept a primit o dezlegare diferită în litigii similare, dar nu identice, în care părţile sunt diferite, nu atrage incidenţa motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ci ar putea reprezenta, eventual, o problemă de practică judiciară neunitară, în privinţa căreia există alte remedii procesuale.

Revizuienţii invocă drept temei al cererii de revizuire şi art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., arătând că decizia civilă nr. 394/CM din 2 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Constanţa reprezintă un înscris doveditor.

În realitate, nu se poate reţine acest motiv de revizuire, decizia invocată neîntrunind cerinţele legii întrucât nu este un înscris doveditor descoperit după darea hotărârii, reţinut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfăţişat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.

Aşa fiind, Înalta Curte reţine ca unic temei al cererii de revizuire art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât se învederează contrarietatea celor două hotărâri.

Din această perspectivă, cererea este inadmisibilă şi pentru faptul că se solicită anularea unei hotărâri anterioare pentru că a fost pronunţată o nouă hotărâre cu o soluţie contrară, iar potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ. "Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire […] în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre şi, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii SINDICATUL ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR TULCEA, în numele şi pentru membrele de sindicat B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 231/CM din 23 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa– secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2023.