Competence for revision based on res judicata: jurisdiction vested in court where first-in-time judgment was pronounced, despite subsequent appeal

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată, sub dosar nr. x/2021, pe rolul Tribunalului Dolj la data de 15.10.2021, revizuenta S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea deciziei civile nr. 1893/19.07.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2020, susţinând că prin această decizie s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 9037/29.10.2020 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2020.

În drept, revizuenta şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 14 iunie 2022, Tribunalul Dolj a pus în discuţie excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Dolj în soluţionarea cererii de revizuire, iar prin decizia nr. 976 din aceeaşi dată, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj, invocată de instanţă din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire privind pe revizuenta S.C. A. S.R.L. şi intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt- DGRFP Craiova, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a avut în vedere următoarele:

Dosarele în discuţie au avut ca obiect contestaţia la executare formulată de debitoarea Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt- DGRFP Craiova împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 310/E/2020 al BEJ B., în contradictoriu cu creditoarea S.C. A. S.R.L., în ambele contestaţii la executare debitoarea contestând aceleaşi acte de executare şi aducând aceleaşi critici de nelegalitate a acestora.

Primul dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova, cel cu nr. x/2020 a fost soluţionat prin încheierea nr. 9037/29.10.2020 prin care a fost respinsă contestaţia la executare.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel debitoarea Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt- DGRFP Craiova, iar prin decizia civilă nr. 2071/16.09.2021 a Tribunalului Dolj a fost respins apelul ca nefondat.

Cel de-al doilea dosar, cel cu nr. x/2020 a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1180/10.02.2021 pronunţată de Judecătoria Craiova, prin care s-a respins contestaţia la executare formulată de debitoarea Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt- DGRFP Craiova.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel debitoarea, iar prin decizia civilă nr. 1893/19.07.2021 a fost admis apelul, a fost schimbată sentinţa civilă nr. 1180/10.02.2021 pronunţată de Judecătoria Craiova şi au fost anulate actele din dosarul de executare nr. 310/E/2020 al BEJ B. în parte, în privinţa sumelor reprezentate de 112.310,29 RON despăgubiri şi 7043,53 RON onorariu executor, menţinând actele de executare pentru debitul de 6810 RON cheltuieli de judecată, 681 RON onorariu de executor şi 300 RON cheltuieli de executare.

Instanţa a constatat astfel, contrar susţinerilor revizuentei, că hotărârile potrivnice în cele două cauze sunt deciziile pronunţate de tribunal în soluţionarea apelurilor, iar potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ. în cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre.

Cum prima hotărâre este decizia civilă nr. 1893/19.07.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, instanţa mai mare în grad este Curtea de Apel Craiova căreia îi revine competenţa de soluţionare în primă instanţă a prezentei cereri de revizuire, astfel că în temeiul art. 132 alin. (3) coroborat cu art. 510 alin. (2) C. proc. civ. a declinat competenţa în favoarea acestei instanţe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. de dosar x/2022

Prin decizia nr. 388/2022 din 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova – secţia I Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia I civilă şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către ÎCCJ pentru soluţionarea conflictului.

În fundamentarea acestei soluţii, instanţa a reţinut, în esenţă, că:

În speţa dedusă judecăţii, revizuenta a invocat faptul că decizia civilă nr. 1893/19.07.2021 a Tribunalului Dolj, atacată cu revizuire, încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 9037/29.10.2020 a Judecătoriei Craiova, temeiul de drept indicat fiind art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

S-a reţinut că, potrivit art. 510 C. proc. civ., relevant pentru stabilirea competenţei, este determinarea instanţei care a pronunţat prima hotărâre.

Astfel, s-a arătat că obiectul cererii de revizuire a fost precizat în mod concret de revizuentă în cererea de investire a instanţei din data de 15.10.2021, aceasta referindu-se în mod explicit la încheierea nr. 9037/29.10.2020, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2020.

Faptul că în finalul cererii de revizuire, revizuenta s-a raportat la decizia civilă nr. 2071/16.09.2021, prin care s-a soluţionat apelul formulat împotriva încheierii 9037/29.10.2020, nu poate schimba obiectul cererii de revizuire, cât timp în expunerea motivelor de revizuire partea s-a raportat în mod constant la considerentele avute în vedere de instanţa care a pronunţat încheierea nr. 9037/29.10.2020. Rezultă astfel că revizuenta a avut în vedere autoritatea de lucru judecat a încheierii antereferite, iar nu a deciziei din apel.

Deşi hotărârea din apel are caracter definitiv, tribunalul nu a făcut altceva decât să menţină soluţia din încheierea pronunţată de Judecătoria Craiova, soluţie care astfel s-a definitivat în cale de atac a apelului. Revizuirea este îndreptată împotriva hotărârilor care evocă fondul, iar în speţă fondul a fost judecat prima oară de judecătorie, astfel că, de vreme ce instanţa de apel, deşi are atributul antamării fondului, ca efect al caracterului devolutiv al apelului, nu a schimbat nici soluţia şi nici motivarea judecătoriei, fondul cauzei a fost judecat de prima instanţă.

Mai mult, instanţa a constatat că Tribunalul Dolj, investit iniţial cu cererea de revizuire, nu a pus în discuţie schimbarea obiectului cererii, deşi în cauză a acordat mai multe termene pentru a se ataşa dosarele în care s-au pronunţat hotărârile care se pretinde a fi potrivnice. Aşadar, este de precizat că în practicaua deciziei nr. 976/14.06.2022, tribunalul a constatat că deciziile potrivnice sunt cele date în soluţionarea căii de atac a apelului, însă nu a făcut niciun demers pentru a pune în discuţia părţilor obiectul efectiv al cererii de revizuire, stabilind în mod nejustificat că, în realitate, revizuenta s-ar fi referit la decizia pronunţată în dosarul nr. x/2020, iar nu la încheiere, aşa cum precizează în mod expres revizuenta.

Având în vedere principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, instanţa este obligată să analizeze pretenţiile prin raportate la hotărârile invocate, stabilirea competenţei fiind determinată de aceste limite ale învestirii. Astfel, art. 510 alin. (2) C. proc. civ. impune ca cererea de revizuire să fie soluţionată de instanţa superioară celei care a pronunţat prima hotărâre. Or, partea a invocat şi a motivat calea extraordinară de atac prin raportare la încheierea x/29.10.2020, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2020, ca fiind prima hotărâre.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Dolj – secţia I Civilă competenţa materială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că, prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 15.10.2021, revizuenta S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea deciziei civile nr. 1893/19.07.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2020, susţinând că prin această decizie s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 9037/29.10.2020, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2020; în finalul cererii, revizuenta s-a raportat şi la decizia civilă nr. 2071/16.09.2021, prin care s-a soluţionat apelul formulat împotriva încheierii 9037/29.10.2020.

În drept, revizuenta şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Tribunalul Dolj – secţia I Civilă a pronunţat încheierea interlocutorie din data de 10.01.2022, prin care, procedând la verificarea competenţei, în temeiul art. 131 C. proc. civ., a constatat că este competent general, material şi teritorial să judece cauza; prin aceeaşi încheiere de şedinţă tribunalul a dispus ataşarea dosarului cu nr. x/2020, în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită, şi a prorogat discutarea excepţiei tardivităţii formulării cererii de revizuire pentru termenul din 04.04.2022.

Ulterior, prin încheierea din 4.04.2022, tribunalul a dispus ataşarea dosarului cu nr. x/2020 şi, totodată, a prorogat discutarea excepţiei tardivităţii formulării cererii de revizuire pentru termenul din 14.06.2022, când a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj, declinând soluţionarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, care, prin decizia nr. 388/2022 din 16 noiembrie 2022, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secţia I Civilă.

Se constată că, potrivit dispoziţiilor art. 235 C. proc. civ., "Instanţa nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluţionează excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase".

Înalta Curte reţine că, în conformitate cu art. 131 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., încheierea prin care se stabileşte competenţa are caracter interlocutoriu, instanţa nemaiavând posibilitatea de a reveni asupra soluţiei.

Potrivit art. 131 C. proc. civ. verificarea competenţei jurisdicţionale se realizează la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi, din momentul în care instanţa se declară legal învestită, potrivit art. 132 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., rămâne competentă să soluţioneze cauza.

Invocând abia la al treilea termen de judecată necompetenţa sa materială, Tribunalul Dolj nu a invocat în condiţiile legii – în termenul prevăzut de art. 130 alin. (2) C. proc. civ. – această necompetenţă, motiv pentru care rămâne învestită cu soluţionarea cauzei.

Prin urmare, având în vedere că Tribunalul Dolj – secţia I Civilă a invocat excepţia necompetenţei după primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, iar invocarea excepţiei de necompetenţă materială de soluţionare a cauzei după acest moment nu mai este posibilă, competenţa de soluţionare a cauzei de către instanţa pe rolul căreia a fost înregistrată iniţial cererea a fost câştigată în mod definitiv.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secţia I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secţia I Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2023.