Cassation appeal annulled for failure to pay judicial stamp duty on material law challenge regarding service payment claims

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la 28 august 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 282.674 RON, cu titlu de prestări servicii şi dobânda legală aferentă, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta B. S.R.L. a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Târgu Jiu şi a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 334.324,10 RON, reprezentând garanţii nerestituite, creanţă cedată şi prestări servicii, cu dobândă legală.

Prin sentinţa civilă nr. 7795/2018 din 6 decembrie 2018, Judecătoria Târgu Jiu – secţia Civilă a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj – secţia a II-a Civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. x/2019.

Prin sentinţa nr. 41/2021 din 29 martie 2021, Tribunalul Gorj – secţia a II-a Civilă a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta A. S.A., pentru suma de 434.288,96 RON (debit plus dobândă legală) şi cererea reconvenţională formulată de pârâta B. S.R.L., pentru suma de 334.324,86 RON. Au fost compensate datoriile reciproce până la concurenţa sumei de 334.324,86 RON şi a fost obligată pârâta B. S.R.L. la plata sumei de 99.964,86 RON către reclamanta A. S.A.

Împotriva acestei sentinţe pârâta B. S.R.L. a declarat apel principal, iar reclamanta A. S.A. a declarat apel incident.

Prin decizia nr. 182/2022 din 24 martie 2022, Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă a respins excepţia nulităţii apelului principal invocată de reclamanta A. S.A. prin întâmpinare. A luat act că pârâta B. S.R.L. a renunţat la excepţia nulităţii apelului incident formulat de reclamanta A. S.A., excepţie invocată prin întâmpinare. A respins apelul incident formulat de reclamanta A. S.A. A admis apelul formulat de pârâta B. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 41 din 29 martie 2021 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta B. S.R.L. şi a obligat reclamanta A. S.A. la plata sumei de 390.138,69 RON. A compensat datoriile reciproce până la concurenţa sumei de 390.138,69 RON şi a obligat pârâta B. S.R.L. la plata către reclamanta A. S.A. a sumei de 44.150,27 RON. A obligat reclamanta A. S.A. la plata către pârâta B. S.R.L. a sumei de 5.888 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. S.R.L., solicitând instanţei să admită calea de atac formulată şi să caseze în parte hotărârea atacată, cu cheltuieli de judecată.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autoarea căii de atac afirmă că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 1270, art. 1350, art. 1489 şi art. 1573 C. civ. şi ale art. 3 alin. (2)1 din O.G. nr. 13/2011 deoarece nu a obligat reclamanta şi la plata sumei de 51.800 RON, aferentă facturii nr. x din 9 decembrie 2016, cu dobânda penalizatoare corespunzătoare. Recurenta-pârâtă susţine că reclamanta ar fi trebuit obligată şi la plata dobânzii legale pentru întregul debit, conform cererii reconvenţionale şi că aceasta a recunoscut creanţa, astfel cum rezultă din adresa din 8 decembrie 2016 şi din Protocolul nr. 5796 din 9 decembrie 2016.

Recurenta-pârâtă a indicat în cererea de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 11 iulie 2022, recurenta-pârâtă a depus un înscris, semnat de administratorul societăţii, prin care a menţionat că înţelege să retragă recursul formulat în cauză. La solicitarea instanţei faţă de dispoziţiile art. 464 alin. (2) C. proc. civ., recurenta-pârâtă a depus o declaraţie în formă autentică prin care a menţionat că înţelege să retragă calea de atac declarată.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reţinut, în principal, că recursul declarat în cauză este nul întrucât nu a fost depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Părţile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., aspectele legate de timbrarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în complet de filtru, reţine următoarele:

Recurenta-pârâtă a formulat recurs împotriva unei decizii pronunţate de Curtea de Apel Craiova în calea de atac a apelului, într-un litigiu evaluabil în bani, susţinând, în esenţă, că instanţa de apel a admis apelul pârâtei B. S.R.L. şi a admis în parte cererea reconvenţională în sensul că a respins solicitarea acesteia privind obligarea reclamantei şi la plata sumei de 51.800 RON, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare. Cererea de recurs este întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ., iar în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxele fiind datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, iar conform art. 32 şi art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, fiind datorate atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac.

Înalta Curte constată că recurentei-pârâte i s-a pus în vedere să precizeze cuantumul dobânzii legale pentru sumele contestate şi să achite taxa judiciară de timbru corespunzătoare, astfel cum rezultă din procesul-verbal de comunicare acte aflat la dosarul de recurs. Mai reţine că obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru a fost menţionată şi în raportul întocmit de magistratul-asistent, care a fost comunicat recurentei la 6 decembrie 2022, astfel cum rezultă din procesul-verbal de comunicare acte aflat la dosarul de recurs. Recurenta-pârâtă nu a depus punct de vedere cu privire la raport.

Pentru aceste considerente şi văzând că până la data soluţionării căii de atac formulate, recurenta-pârâtă nu şi-a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dând eficienţă prevederilor art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 182/2022 din 24 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 182/2022 din 24 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 februarie 2023.