Recourse inadmissible against revision judgment: exclusion of cassation under transitional provisions for claims under 1,000,000 RON

Şedinţa publică din data de 7 februarie 2023

Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă la data de 7 aprilie 2014 sub nr. x/2014, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta A. S.R.L., solicitând obligarea pârâtei la achitarea următoarelor sume: 1) 776.393,90 RON, reprezentând: 524.943 RON, contravaloarea serviciilor de proiectare şi realizarea documentaţiei tehnice pentru obiectivele energetice eoliene Casimcea 1-3, Casimcea Nord şi staţia de transformare 220Kv+LEA1 20/200 Kv şi Neatârnarea; 230.974 RON penalităţi de întârziere de la data scadenţei şi până la data de 31.03.2014; 19.372,42 RON, contravaloarea serviciilor de realizare a unor documentaţii şi studii de mediu aferente obiectivelor energetice eoliene Casimcea I-III; 1.103,56 RON dobânda legală aferentă sumei de 19.372,42 RON, de la data scadenţei (30.12.2012) până la data de 31.03.2014; 2) penalităţi de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere, respectiv 262,47 RON/zi întârziere, raportat la valoarea debitului principal de 524.943 RON, calculată în continuare până la plata efectivă a debitului; 3) dobânda legală aferentă sumei de 19.372,42 RON, de la data de 01.04.2014 şi până la plata efectivă; 4) cheltuieli de judecată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1350, art. 1270, art. 1516 alin. (1) şi art. 1518 C. civ.

Prin hotărârea nr. 927 din 17 aprilie 2014, secţia I civilă a Tribunalului Constanţa a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a trimis cauza spre competentă soluţionare în favoarea secţiei a II-a Civile a Tribunalului Constanţa, pe rolul căreia a fost înregistrată sub indicativul 2665/118/2014* la data de 25 aprilie 2014.

Prin sentinţa civilă nr. 201 din 27 ianuarie 2015, Tribunalul Constanţa – secţia a II-a Civilă a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta A. S.R.L., în insolvenţă, prin administrator judiciar B., în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L. prin administrator C..

A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 544.315,42 RON debit reprezentând contravaloarea serviciilor de proiectare şi realizarea documentaţiei tehnice pentru obiectivele energetice Casimcea, Neatârnarea şi Casimcea I-III, suma de 230.974,92 RON, reprezentând penalităţi de întârziere aferente debitului de 524.943 RON, calculate de la data scadenţei şi până la data de 31.03.2014, să plătească reclamantei penalităţi de întârziere de 0.05% pe zi de întârziere aferente debitului principal de 524.943 RON, calculate în continuare de la 1.04.2014 şi până la achitarea efectivă a debitului, fără a putea depăşi debitul principal de 524.943 RON, suma de 1.103,56 RON dobânda legală aferentă sumei de 19.372,42 RON de la data de 30.12.2012 şi până la data de 31.03.2014, precum şi în continuare dobânda legală aferentă sumei de 19.372,42 RON, calculată de la 1.04.2014 şi în continuare până la achitarea acestui debit .

A obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 500 RON, cheltuieli de judecată.

2. Împotriva acestei sentinţe, pârâtă A. S.R.L. a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 240 din 21 aprilie 2016 a Curţii de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.

Totodată, prin aceiaşi decizie, a fost admisă cererea de intervenţie formulată de intervenientul D. în interes alăturat intimatei-reclamante A. S.R.L.

3. La data de 23 aprilie 2020, pe rolul Tribunalului Constanţa – secţia a II-a Civilă s-a înregistrat cererea de revizuire formulată de revizuenta A., în contradictoriu cu intimatele A. S.R.L. - în insolvenţă şi A. S.R.L. - în insolvenţă prin care s-a solicitat, în temeiul art. 1560 C. civ. şi art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., revizuirea sentinţei comerciale nr. 201/27.01.2015 pronunţate de Tribunalul Constanta, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2014 şi schimbarea în integralitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare in judecată formulate de A. S.R.L.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1560 C. civ. şi art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 889 din 15 septembrie 2020, Tribunalul Constanţa – secţia a II-a Civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a revizuentei A..

S-a respins revizuirea formulată de revizuenta A., în contradictoriu cu intimaţii A. S.R.L. prin administrator judiciar C.I.I. E. şi A. S.R.L. prin lichidator judiciar F.., ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală.

Totodată a fost obligată revizuenta să achite intimatei A. S.R.L. suma de 2.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

4. Împotriva acestei hotărâri a formulat apel societatea G..

Prin decizia nr. 263 din 31 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia inadmisibilităţii denunţării înscrisurilor ca false şi s-a respins ca inadmisibilă proba cu denunţarea înscrisurilor ca false. S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a apelantei. S-a respins apelul declarat de apelanta-revizuentă G., împotriva sentinţei civile nr. 889 din 15.09.2020 pronunţate de Tribunalul Constanţa, având ca obiect pretenţii – revizuire, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă. A fost obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2500 RON, reprezentând onorariu de avocat, către intimata societatea A. S.R.L., prin administrator judiciar C.I.I. E..

5. Împotriva deciziei nr. 263 din 31 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la 9 iulie 2021, revizuenta G. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

La 12 octombrie 2021, intimata A. S.R.L. - în insolvenţă a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menţinerea deciziei recurate, ca fiind legală şi temeinică şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

La 23 decembrie 2021, recurenta-revizuentă G. a depus la dosar noi motive de recurs.

La 28 februarie 2022, intimata A. S.R.L. - în insolvenţă a depus la dosar completare la întâmpinare, prin care a reiterat excepţia inadmisibilităţii recursului. Pe fondul cauzei, a susţinut că atât motivele din recursul iniţial, cât şi cele de ordine publică sunt nefondate, solicitând respingerea lor.

La 27 ianuarie 2022, recurenta-revizuentă G. a depus la dosar cerere de renunţare la judecarea recursului.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 4 octombrie 2022, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La data de 19 decembrie 2022 a depus la dosar note scrise prin care a precizat faptul că, faţă de formularea cererii de renunţare la judecata recursului şi pentru a evita efectuarea unor cheltuieli de judecată suplimentare, nu va da curs solicitării Înaltei Curţi de a traduce în limba germană adresa primită şi raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Celelalte părţi nu au depus punct de vedere la raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la 7 februarie 2023.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la 7 februarie 2023.

Înalta Curte, în completul de filtru, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., stabilind ordinea de soluţionare a cererilor şi excepţiilor de procedură, a luat în examinare, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii prezentei căi extraordinare de atac, invocată de intimata A. S.R.L. - în insolvenţă, urmând a respinge recursul ca inadmisibil pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte reţine, cu titlu prealabil, că se impune soluţionarea cu prioritate a excepţiei faţă de cererea de renunţare la judecata acestei căi de atac depusă la dosar în data de 27 ianuarie 2022 de către recurenta-revizuentă, care, de altfel, nu respectă exigenţele impuse de prevederile art. 463 C. proc. civ. ce fac trimitere la art. 404 alin. (2) din acelaşi act normativ, privind forma înscrisului autentic

Cauza are ca obiect recursul formulat de către revizuenta G. împotriva deciziei nr. 263 din 31 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la 9 iulie 2021, prin care a fost respins apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 889 din 15.09.2020, pronunţate de Tribunalul Constanţa, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Prin urmare, pentru a se stabili dacă decizia pronunţată în calea de atac a apelului exercitat împotriva sentinţei civile prin care a fost soluţionată cererea de revizuire este susceptibilă a fi atacată cu recurs, urmează a se verifica calea de atac prevăzută de lege pentru hotărârea supusă revizuirii potrivit regulilor de la art. 513 alin. (5) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că litigiul vizează o cauză în materia litigiilor cu profesionişti, având ca obiect pretenţii - cerere evaluabilă în bani, aşa cum s-a statuat prin hotărârea de declinare a competenţei funcţionale pronunţate de secţia I Civilă a Tribunalului Constanţa.

Având în vedere dispoziţiile art. 27 C. proc. civ. şi faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 7 aprilie 2014, în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. În procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv şi nesoluţionate prin hotărâre pronunţată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum şi în procesele pornite începând cu data de 20 iulie 2017 şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum şi în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive [...] 4. hotărârile date în apel fără drept de recurs".

Este de menţionat şi că decizia din apel nr. 240/2016 a fost pronunţată înainte de Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 369/2017.

Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ. "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".’, astfel încât şi revizuirea era supusă doar apelului.

Conform principiului legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei ".

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

De asemenea, legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Astfel, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Prin urmare, rezultă că hotărârea pronunţată de instanţa de apel, prin care a fost soluţionată calea de atac formulată împotriva sentinţei pronunţate în revizuire de prima instanţă, are caracter definitiv de la pronunţarea sa potrivit dispoziţiilor cu art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de revizuenta G. împotriva deciziei civile nr. 263 din 31 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

În aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va obliga recurenta G. să plătească intimatei A. S.R.L. - în insolvenţă, prin administrator special H. S.R.L. suma de 4200 RON, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit înscrisurilor doveditoare aflate la filele x (factură fiscală şi extras de cont).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta G. împotriva deciziei civile nr. 263 din 31 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Obligă recurenta-revizuentă G. să plătească intimatei A. S.R.L. - în insolvenţă, prin administrator special H. S.R.L. suma de 4200 RON, cheltuieli de judecată.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 februarie 2023.