Inadmissible retrial in annulment for failure to cite specific procedural defects rather than substantive grievances

Şedinţa publică din data de 07 februarie 2023

Asupra contestaţiei în anulare, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 17 iulie 2020 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2020, contestatorul A. a formulat în contradictoriu cu intimatele Ministerul Afacerilor Interne şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 89 din 13.02.2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020.

Prin decizia civilă nr. 482 din 3 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a respins contestaţia formulată ca inadmisibilă.

2. Împotriva acestei decizii contestatorul A. a formulat o nouă contestaţie în anulare, înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe, sub nr. x/2020.

Prin încheierea din 8 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul art. 242 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei pentru neîndeplinirea de către contestator a obligaţiei de a indica în mod expres care este calea de atac extraordinară exercitată.

3. Împotriva acestei încheieri, contestatorul A. a declarat recurs, fără a indica temeiul de drept.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă prin decizia civilă nr. 1325 din 26 mai 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, a anulat recursul, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

4. Împotriva acestei decizii contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare, fără a motiva în drept calea extraordinară de atac.

Prin decizia nr. 2635 din 07 decembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă a fost respinsă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1325 din 26 mai 2021, pronunţate de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2020.

5. Împotriva acestei decizii a formulat o nouă contestaţie în anulare contestatorul A., care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă prin decizia civilă nr. 1249 din 19 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2635 din 07 decembrie 2021 pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2021 şi a aplicat contestatorului o amendă judiciară în cuantum de 300 RON.

6. La data de 02 noiembrie 2022, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 1249 din 19 mai 2022, pronunţate în dosarul nr. x/2022, fără a motiva în drept calea extraordinară de atac.

În susţinerea contestaţiei în anulare, după reluarea situaţiei de fapt, contestatorul a precizat că înţelege să conteste toate soluţiile pronunţate în prezenta cauză de Tribunalul Vrancea, Curtea de Apel Galaţi şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionând că a acţionat cu bună-credinţă în vederea apărării drepturilor sale. A mai solicitat să i se comunice un răspuns în legătură cu modul de calcul al pensiei.

La data de 16.01.2023 a fost înregistrată la dosar întâmpinarea formulată de către intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne prin care s-a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca inadmisibilă.

Tot la data de 16.01.2023, contestatorul a depus la dosar note scrise, prin care a reiterat susţinerile formulate prin calea extraordinară de atac, solicitând şi judecarea cauzei în lipsă.

Prin notele scrise depuse la dosar în data de 30.01.2023 contestatorul a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne prin întâmpinare.

Cauza a fost înregistrată la data de 04.11.2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă sub nr. x/2022.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii prezentei căi extraordinare de atac, invocată prin întâmpinare, urmând a o admite şi a respinge contestaţia în anulare ca inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte, faţă de decizia nr. 2635 din 07 decembrie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021, care a făcut obiectul contestaţiei în anulare formulate de contestatorul A., soluţionată prin decizia ce face obiectul prezentei judecăţi, reţine incidenţa în cauză a considerentelor Deciziei nr. 24 din 19 octombrie 2020 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (1) teza I din C. proc. civ., pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 144 din 11 februarie 2021. Prin această decizie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că "în cazul în care judecătorul este învestit să judece o cale extraordinară de atac de retractare împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac de retractare exercitată succesiv împotriva hotărârii sale din apel sau recurs, nu sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi din C. proc. civ., dacă din circumstanţele particulare ale litigiului reiese în mod evident că acesta nu este pus în situaţia de a-şi evalua, direct sau indirect, propria hotărâre."

Fiind o cale de retractare şi nu de cenzură judiciară, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, motivele pentru care contestaţia în anulare poate fi invocată nu pot fi extinse, prin analogie, la alte situaţii decât cele conţinute expres în dispoziţiile C. proc. civ., simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată şi interesul propriu al reluării judecăţii în fond nefiind suficiente, în măsura în care nu se circumscriu motivelor prevăzute de lege.

Pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu cele relative la dezlegarea dată de instanţele fondului raportului juridic dedus judecăţii.

Analizând contestaţia care are o redactare informă, Înalta Curte constată că nu a fost indicat nici măcar formal vreunul dintre motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, criticile formulate fiind, în esenţă, nemulţumiri care privesc modul de soluţionare a litigiului dintre părţi.

Situaţia în care contestaţia în anulare este îndreptată împotriva unei decizii prin care a fost respinsă o altă contestaţie în anulare, nu se circumscrie niciuneia dintre ipotezele prevăzute art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., neputându-se reitera prin această nouă cerere motivele invocate prin contestaţiile în anulare anterior formulate şi cu atât mai puţin aspecte de fond ale cauzei.

Faţă de cele anterior expuse, având în vedere că motivele contestaţiei formulate de contestator nu se pot încadra în cazurile expres prevăzute la art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1249 din 19 mai 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1249 din 19 mai 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 februarie 2023.