Exclusion of cassation appeal in public procurement contract enforcement disputes under Law No. 101/2016

Şedinţa publică din data de 07 februarie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a declinării competenţei de către Tribunalul Bucureşti, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtele Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – A.N.S.V.S.A., solicitând obligarea acestora la achitarea sumei de 70.000 RON (respectiv: 10.000 RON/luna de la data intrării în vigoare a Legii 236/2019 şi până la data apariţiei O.U.G. nr. 117/2020, adică de la data de 16.12.2019 - până la data de 24.07.2020), conform art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, având în vedere că prin Adresa comunicată de către A.N.S.V.S.A. la notificarea reclamantului, nu se menţionează începând cu ce dată se achită suma stabilită lunar prin lege, care sunt persoanele juridice/fizice îndreptăţite să beneficieze de aceasta, modalitatea de plată, dacă se aplică retroactiv etc, astfel încât consideră că se în află prezenţa unui refuz al A.N.S.V.S.A. de a soluţiona favorabil cererea reclamantei, pentru perioada anterioară O.U.G. nr. 117/2020, când suma de 10.000 RON/luna se acorda fiecărui deţinător de contract (valid), fără decont justificativ.

Prin sentinţa nr. 154/05.07.2021, Curtea de Apel Galaţi – sectia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secţia Civilă.

Prin încheierea de şedinţă din 13.09.2021, secţia civilă a Tribunalului Brăila a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea acesteia către secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Brăila.

Prin sentinţa nr. 535/2021 a Tribunalului Brăila – secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ fiscal a fost respinsă acţiunea ca nefondată.

2. Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

La termenul de judecată din 14.04.2022 instanţa a invocat excepţia necompetenţei secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Galaţi în favoarea secţiei a II-a Civile, iar prin decizia civilă nr. 395/14.04.2022 a fost declinată competenţa de soluţionare a căii de atac în favoarea secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Galaţi.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul secţiei a II-a Civile la data de 10.05.2022.

La termenul de judecată din 8 iunie 2022, recursul a fost recalificat de instanţă în apel, având în vedere dispoziţiile art. 55 alin. (31) din Legea nr. 101/2016 şi dispoziţiile art. 55 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Prin decizia civilă nr. 198/08.06.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 535 din 24.11.2021, pronunţate de Tribunalul Brăila – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020.

3. Împotriva deciziei civile nr. 198/08.06.2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, apelanta A. S.R.L. a formulat contestaţie în anulare, apreciind că hotărârea atacată a fost pronunţată de către o instanţă necompetentă, respectiv secţia civilă. A solicitat anularea deciziei nr. 198/08.06.2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă şi trimiterea cauzei la secţia de contencios administrativ si Fiscal a Curţii de Apel Galaţi spre competenta soluţionare, iar în subsidiar a solicitat admiterea contestaţiei în anulare, anularea deciziei atacate şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată.

Prin decizia civilă nr. 267 din 18 august 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulă de către contestatoarea A. S.R.L.

4. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs contestatoarea A. S.R.L., prin care a solicitat, în principal, anularea deciziei Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă şi trimiterea cauzei secţiei de contencios administrativ şi fiscal a aceleiaşi instanţe spre competentă soluţionare, iar în subsidiar, admiterea contestaţiei în anulare, anularea deciziei atacate şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi precizată. De asemenea, în ipoteza în care sunt întemeiate mai multe motive invocate, dintre care unele atrag modificarea, iar altele anularea, contestatoarea a solicitat anularea sentinţei civile nr. 267 pronunţate în 18 august 2022 de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă la data de 16 septembrie 2022.

Prin întâmpinările depuse la dosar în data de 7 noiembrie 2022, intimatele au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar ca nefondat.

La data de 29 noiembrie 2022 s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Analizând memoriul de recurs şi având în vedere dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cu care în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 alin. (1) din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimate.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

Prezentul litigiu are ca obiect o acţiune ce decurge din executarea unui contract administrativ.

În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 55 alin. (31) din Legea nr. 101/2016, privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, care prevăd că: "Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (11) poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară."

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acţiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) din C. proc. civ.

Cum norma legală anterior evocată exclude dreptul la recurs în aceste litigii, rezultă că decizia pronunţată în contestaţie în anulare împotriva deciziei din apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., raportat la art. 55 alin. (31) din Legea nr. 101/2016.

Potrivit art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".

Având în vedere că hotărârea atacată cu contestaţie în anulare este definitivă, rezultă că şi decizia instanţei din calea extraordinară de atac are acelaşi caracter, conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ.

Prin urmare, decizia nr. 267 din 18 august 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L., fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Faţă de cele anterior expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-contestatoare A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 267 din 18 august 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 267 din 18 august 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 februarie 2023.