Nullity of appeal for failure to articulate specific grounds of cassation in challenge to arbitral award on medical service reimbursement

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin actiunea arbitrală înregistrată sub nr. x/29.12.2017 la Comisia Centrală de Arbitraj a Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, reclamantul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA a solicitat obligarea pârâtei CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE DOLJ la plata sumei de 38.295.547,24 RON, reprezentând contravaloarea unui număr de zece facturi, precum şi obligarea pârâtei la plata de dobânzi de întârziere potrivit art. 120 alin. (7) Codul de procedură fiscală, de la data scadenţei până la data plăţii efective a debitului şi penalităţi de întârziere pentru fiecare zi de întârziere conform art. 120 alin. (2) Codul de procedură fiscală, de la data scadenţei, până la data plăţii efective a debitului.

În drept, acţiunea arbitrală a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1350 C. civ., art. 194 C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 307 din Legea nr. 95/2006 şi Ordinul nr. 2366/2015 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura arbitrală de soluţionare a litigiilor dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale şi casele de asigurări de sănătate, precum şi Ordinul nr. 372/2017 privind modificarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1043/2010.

Prin hotărârea arbitrală nr. 138 din 6 octombrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Comisia Centrală de Arbitraj a Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a respins ca neîntemeiată, cererea de arbitrare.

Împotriva acestei hotărâri a formulat acţiune în anulare reclamantul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA, cauza fiind înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Craiova la 9 aprilie 2021, sub nr. x/2021.

În cauză, ambele părţi litigante au solicitat declinarea competenţei privind soluţionarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, invocând în acest sens dispoziţiile art. 610 din C. proc. civ.

Prin sentinţa nr. 21/2021 din 26 mai 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apei Craiova şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în anulare formulată împotriva hotărârii arbitrale nr. 138 din 06.10.2020, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la 22 iunie 2021, sub nr. x/2021.

Prin încheierea de cameră de consiliu din 28 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 200 alin. (2) raportat la art. 610 C. proc. civ., a constatat necompetenţa materială procesuală a secţiei a IX-a de contencios administrativ şi fiscal în soluţionarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului la secţiile civile ale Curţii de Apel Bucureşti, specializate în soluţionarea cauzelor cu profesionişti.

Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă la 27 iulie 2021, sub nr. x/2021.

Prin sentinţa civilă nr. 112 din 18 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a respins acţiunea în anularea hotărârii arbitrale nr. 138 din 06.10.2020, formulată de reclamantul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE DOLJ, reţinând că nu există niciun motiv de anulare a hotărârii arbitrale.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, reiterând aceleaşi susţineri prezentate atât în faţa instanţei arbitrale, cât şi în faţa Curţii de Apel Bucureşti.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, sub nr. x/2021, la data de 16.12.2021 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului nr. 5.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA a arătat că se impunea decontarea serviciilor medicale de urgenţă şi obligarea pârâtei CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE DOLJ la plata penalităţilor prevăzute de Codul de procedură fiscală, la dosar fiind înaintate documentele justificative întocmite pe baza rapoartelor de activitate care reprezintă cazurile validate în baza cărora pârâta era obligată să deconteze serviciile medicale.

Mai arată recurentul-reclamant că valoarea contractuală prevăzută în contractul de furnizare servicii medicale spitaliceşti nr. 239/2014 este insuficientă, neputând fi prevăzută la momentul încheierii contractului, precum şi faptul că serviciul de urgenţă medicală nu poate fi restricţionat întrucât apar cazuri peste internările curente, neputându-se estima numărul pacienţilor şi valoarea reală a serviciilor medicale, spitalul realizând servicii medicale de urgenţă nu doar pentru pacienţii din judeţul Dolj ci şi pentru cei din judeţele limitrofe - Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt.

În drept, recurentul-reclamant nu a indicat niciun motiv de nelegalitate din cele limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., rezumându-se doar la a indica dispoziţiile art. 486 C. proc. civ.

La 28 decembrie 2021, cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE DOLJ.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin acesta constatându-se că cererea de recurs nu îndeplineşte în totalitate cerinţele intrinseci prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ., nefiind îndeplinită cerinţa referitoare la menţiunea prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru iar prin încheierea din 08 noiembrie 2022 s-a dispus comunicarea acestuia părţilor cu menţiunea că au dreptul de a depune un punct de vedere în 10 zile de la comunicare.

Părţile nu au depus punct de vedere la raport.

Prin rezoluţia din 29 decembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la 31 ianuarie 2023, pentru examinare admisibilitate recurs în completul de filtru.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia nulităţii recursului pentru inexistenţa unor motive de nelegalitate care să vizeze considerentele hotărârii recurate şi a rămas în pronunţare asupra acestei excepţii.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, urmează a anula recursul declarat de recurentul-reclamant, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit alin. (3) teza I al aceluiaşi articol, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.".

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de legea procesual civilă, precum şi formularea acestora cu depăşirea termenului legal, este sancţionată cu anularea recursului.

Această sancţiune se explică prin faptul că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, conform dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea tezei de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ. iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete privind judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat de către titularul recursului.

Prin raportare la aceste considerente, instanţa supremă reţine că, prin cererea de recurs, nu au fost dezvoltate critici de nelegalitate care ar putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, Înalta Curte constată că, pe de o parte, recurentul-reclamant nu şi-a întemeiat cererea pe vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, în expunerea motivelor de recurs, acesta s-a rezumat la reproducerea ad litteram a celor arătate în cuprinsul acţiunii în anulare, fără a dezvolta critici de nelegalitate care să fie îndreptate efectiv împotriva considerentelor hotărârii recurate, aspecte ce contravin cerinţei impuse de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Exigenţele reglementate de legiuitor prin prevederile art. 486 alin. (1) C. proc. civ. impun în sarcina titularului căii de atac a recursului obligaţia formulării unei argumentaţii juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu dispoziţiile legale menţionate, Înalta Curte neputându-se substitui părţii, în sensul de a completa deductiv argumentaţia căii de atac.

Prin urmare, instanţa supremă reţine că simpla reluare a situaţiei particulare a litigiului şi prezentarea, din nou, a argumentelor expuse în acţiunea în anulare nu răspund exigenţelor legale mai sus redate, prin cererea de recurs nefiind prezentate considerente care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate a hotărârii recurate.

Concret, a motiva recursul în ipoteza dată ar fi însemnat aptitudinea de a demonstra că aspectele relevate prin acţiunea în anulare se încadrează în vreunul din motivele prevăzute de art. 608 alin. (1) C. proc. civ.

Nefiind identificate nici motive de ordine publică care ar putea fi invocate din oficiu, conform art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va da eficienţă sancţiunii nulităţii recursului prevăzută de alin. (2) al aceluiaşi articol.

În considerarea celor ce preced, văzând că recurentul-reclamant nu s-a conformat obligaţiei reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul-reclamant SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA împotriva sentinţei civile nr. 112 din 18 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA împotriva sentinţei civile nr. 112 din 18 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 ianuarie 2023.