Cassation appeal annulled for non-payment of judicial stamp duty: application of tax provisions to extraordinary appeals

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secţia Civilă la 03.10.2016, sub dosar nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., a contestat preavizul de concediere nr. x din 08.05.2014.

Prin sentinţa civilă nr. 89 din 22 martie 2019, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenţie formulată de intervenientul C..

A fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B..

A fost obligată reclamanta A. să plătească pârâtei suma de 500 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta A. şi intervenientul C..

Prin decizia civilă nr. 5054 din 08 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins apelurile declarate de apelanta-reclamantă A. şi apelantul-intervenient C., ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, reclamanta şi intervenientul au formulat cereri de revizuire, înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub dosar nr. x/2020.

Prin decizia civilă nr. 107 din 14.01.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins cererile de revizuire formulate de revizuenta A. şi C., împotriva deciziei civile nr. 5054 din 08 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata B., ca inadmisibile.

La 19.01.2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti au fost înregistrate cererile de revizuire formulate de revizuenţii A. şi C. împotriva deciziei civile nr. 107 din 14 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, intimată în cauză fiind B..

Prin cererea de recuzare înregistrată la 03.03.2021, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, revizuenţii A. şi C. au invocat incompatibilitatea judecătorilor ce alcătuiesc completul căruia i-au fost repartizate spre soluţionare cererile de revizuire formulate împotriva deciziei civile nr. 107/14.01.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020.

Prin încheierea din 30 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a anulat cererea de recuzare formulată în privinţa doamnelor D. şi E., care au alcătuit completul de judecată la termenul din 04.03.2021, C.27 A AS/LM, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca netimbrată.

Împotriva încheierii din 30 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, recurenta A. a declarat recurs, la 28 septembrie 2021.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 11 octombrie 2021 şi a fost repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 5.

Prin rezoluţia din 13 octombrie 2021, s-a stabilit în sarcina recurentei obligaţia timbrării recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, potrivit art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, recurenta fiind înştiinţată asupra acestei obligaţii prin adresa emisă la data de 13 octombrie 2021, comunicată la 18 octombrie 2021.

În susţinerea cererii de recurs, recurenta îşi exprimă nemulţumirea faţă de judecătorii care au judecat cauza pe fond, precizând faptul că doamna judecător E. era obligată să formuleze cerere de abţinere în dosarul nr. x/2021, raportat la dispoziţiile art. 42 pct. 13 C. proc. civ., motiv pentru care a trebuit să recuze întregul complet C27A.

Arată că a aflat din dosarul nr. x/2021 că a fost recuzată şi doamna judecător D., care nu făcea parte din completul C27A.

Mai susţine recurenta că încheierea din 9 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, confirmă incompatibilitatea doamnei judecător E., conform dispoziţiilor art. 42 C. proc. civ. şi art. 5 din Cartea Europeană a Judecătorului, care nu a depus cerere de abţinere nici în dosarul nr. x/2021 şi nici în dosarul nr. x/2021.

Completul C29A care i-a soluţionat cererea de recuzare, în dosarul nr. x/2021, consideră recurenta că a pronunţat o hotărâre nelegală, întrucât în procesele având ca obiect litigii de muncă nu se plăteşte niciun fel de taxă judiciară de timbru, în conformitate cu art. 29 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin urmare, recurenta susţine că cererea de recuzare era scutită de taxa judiciară de timbru de 100 RON, iar doamna judecător E. era obligată să formuleze cerere de abţinere astfel cum prevede art. 42 C. proc. civ. şi art. 5 din Cartea Europeană a Judecătorului, în baza mijloacelor de probă invocate de recurentă în cererea de recuzare.

Recurenta invocă în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ. şi solicită admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare sau desfiinţarea în totalitate a încheierii de şedinţă din 30 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, având în vedere atât încălcarea dispoziţiilor art. 29 din O.U.G. nr. 80/2013, cât şi faptul că recuzarea trebuia soluţionată de completul imediat următor, C28A şi nu de C29A.

La 18 octombrie 2021 s-a comunicat cererea de recurs către intimaţii B. şi C..

Intimaţii nu au depus întâmpinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin acesta constatându-se că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că recursul nu este timbrat cu suma de 200 RON reprezentând taxă judiciară de timbru.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins cererea formulată de petenta A. privind reexaminarea taxei judiciare de timbru.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru iar prin încheierea din 27 septembrie 2022 s-a dispus comunicarea acestuia părţilor cu menţiunea că au dreptul de a depune un punct de vedere în 10 zile de la comunicare.

Părţile nu au depus punct de vedere.

Prin rezoluţia din 16 noiembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la 31 ianuarie 2023, în completul de filtru, pentru examinarea admisibilităţii recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia netimbrării recursului şi a rămas în pronunţare asupra acestei excepţii.

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (2) din acelaşi Cod, excepţia netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Conform alin. (1) al art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ., iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia din 13 octombrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a stabilit că recurenta datorează, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON calculată conform art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin actul de procedură (adresa din 13 octombrie 2021, aflată la dosarul de recurs) comunicat la 18 octombrie 2021 (potrivit dovezii de comunicare aflate la dosarul de recurs), i s-a pus în vedere recurentei să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anulării cererii, însă recurenta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, în sensul că nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum 200 RON.

Totodată, instanţa supremă reţine că prin încheierea din 10 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021.2, comunicată la 13 decembrie 2021 (potrivit dovezii de comunicare aflate la dosarul privind reexaminarea taxei judiciare de timbru), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins cererea formulată de petenta A. privind reexaminarea taxei judiciare de timbru.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă şi necondiţionată a actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 176 pct. 6 C. proc. civ., potrivit căruia nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă.

Aşa fiind, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurenta, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligaţiei ce îi revenea, deşi i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 200 RON, stabilită în sarcina sa, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală, personală sau ca obiect, de obligaţia timbrării prevăzută de art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Este de amintit că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal sesizată.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru respectiv art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi să anuleze, ca netimbrată, cererea de recurs formulată de recurenta A. împotriva încheierii din 30 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 30 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca netimbrat.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 ianuarie 2023.