Untimely cassation appeal against perimare decision; strict interpretation of five-day appeal deadline and failure to meet reinstatement requirements under Article 186 of the Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 119 din 02.03.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, s-a admis excepţia tardivităţii declarării apelului împotriva sentinţei civile nr. 215, pronunţată la 13.02.2019, în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Cluj, apel declarat de apelanţii A. şi B. şi, în consecinţă, s-a respins ca tardiv apelul.

Prin decizia civilă nr. 26/2021 din 19.01.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, s-a admis excepţia inadmisibilităţii şi s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorii A. şi B., împotriva deciziei nr. 119 din 02.03.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Prin decizia civilă nr. 591 din 12.11.2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014, s-a respins apelul declarat de apelanţii A. şi B., împotriva sentinţei civile nr. 2075, pronunţată la 20.12.2017, în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Specializat Cluj, care a fost păstrată în întregime.

Împotriva acestor trei decizii au formulat contestaţie în anulare contestatorii A. şi B., cerere înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, sub dosar nr. x/2021.

La termenul de judecată din 14 iunie 2021, instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 242 C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către contestatori a obligaţiilor puse în sarcina lor, suspendarea dispunându-se până la depunerea la dosar a traducerii în limba română a înscrisurilor redactate în limba chineză, ataşate la dosar.

Prin decizia civilă nr. 52/2022 din 31 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, a fost admisă excepţia perimării invocată din oficiu şi constatată perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorii A. şi B. împotriva deciziilor civile nr. 26/2021, nr. 119/2020 şi nr. 591/2018 ale Curţii de Apel Cluj, pe care le-a păstrat în întregime.

Prin încheierea din 02 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2021, s-a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale din decizia civilă nr. 52/2022 din 31 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în sensul inserării menţiunilor "cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Cluj", în locul menţiunii "decizia este definitivă şi executorie.".

Împotriva deciziei nr. 52/2022 din 31 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, contestatorii A. şi B. au declarat recurs.

Recurenţii nu şi-au întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. însă, în dezvoltarea motivelor de recurs arată că, deşi instanţele anterioare au hotărât că au încălcat dispoziţiile art. 169 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, datoriile firmei precum şi responsabilitatea asociaţilor au fost stabilite greşit, încălcându-se grav legea.

Susţin că nu şi-au însuşit bunurile societăţii C. S.R.L., acestea fiind în fapt reţinute în mod forţat de lichidatorul judiciar. Totodată, arată că bunurile erau ţinute sub sigiliu într-un depozit şi, deşi au solicitat instanţei desigilarea şi predarea bunurilor, acest lucru nu a fost permis.

Au solicitat instanţei de recurs să îndrepte, pe această cale, nedreptăţile din acest proces şi să anuleze deciziile nr. 2075/2017, nr. 215/2019, nr. 591/2018, nr. 119/2020, nr. 26/2021, nr. 52/2022.

In final, au menţionat că vor detalia motivele de recurs până la primul termen de judecată stabilit în cauză.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 25 februarie 2022 şi a fost repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 5.

La 02 martie 2022, recurenţii au transmis la dosar înscrisul numit "reclamaţie", prin care au prezentat, în esenţă, situaţia de fapt cu privire la bunurile societăţii C. S.R.L. şi litigiile purtate cu lichidatorul judiciar al societăţii în faliment.

Recurenţii susţin că Tribunalul Cluj a reţinut greşit încălcarea dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, iar instanţa de apel a preluat considerentele greşite din sentinţă.

La 18 martie 2022, recurenţii au transmis la dosar note de şedinţă prin care au prezentat situaţia dosarului de faliment al societăţii C. S.R.L.

Recursul şi notele de şedinţă au fost comunicate intimatei D.. la 11 martie 2022 şi 14 martie 2022, intimatei SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE la 18 martie 2022 iar intimatei DGRFP Cluj-Napoca, prin AJFP, la 22 martie 2022.

La 01 aprilie 2022, intimata SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE a formulat întâmpinare prin care a invocat faptul că cererea de recurs este informă, raportat la dispoziţiile art. 194 din C. proc. civ.. Totodată, a invocat excepţia nulităţii recursului pentru lipsa criticilor de nelegalitate împotriva deciziei atacate iar, pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor de judecată.

La 11 aprilie 2022 întâmpinarea formulată de intimata SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE a fost comunicată recurenţilor, iar la 12.04.2022 respectiv la 19.04.2022 aceştia au depus precizări, respectiv o serie de înscrisuri.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin acesta constatându-se că hotărârea recurată a fost pronunţată la 31 ianuarie 2022, iar recursul a fost declarat la 15 februarie 2022, după expirarea termenului procedural de 5 zile de la pronunţare, prevăzut de art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru, iar prin încheierea din 27 septembrie 2022 s-a dispus comunicarea acestuia părţilor cu menţiunea că au dreptul de a depune un punct de vedere în 10 zile de la comunicare.

Părţile nu au depus punct de vedere la raport.

La 19 octombrie 2022 recurenţii au formulat o cerere de amânare prin care au solicitat amânarea judecării cauzei si acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui avocat şi găsirii unui traducător, cu ajutorul căruia să traducă înscrisurile comunicate de către instanţă în limba chineză, şi a comunicării la dosarul cauzei a înscrisurilor care vor fi apreciate de către avocat a fi necesare în soluţionarea cauzei.

Prin rezoluţia din 16 noiembrie 2022 s-a fixat termen pentru examinare admisibilitate recurs în completul de filtru la 31 ianuarie 2023.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia tardivităţii şi a rămas în pronunţare asupra acestei excepţii.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia tardivităţii, reţinută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Principiul enunţat este consacrat în Constituţia României în art. 129, iar în C. proc. civ. în art. 457 potrivit căruia, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Recursul formulat în cauză are ca obiect decizia nr. 52/2022 din 31 ianuarie 2022 prin care Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a constatat perimată contestaţia formulată de contestatorii A. şi B. împotriva deciziilor civile nr. 26/2021, nr. 119/2020 şi nr. 591/2018 pronunţate de Curtea de Apel Cluj.

Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.

Termenul de 5 zile are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a formula cererea.

Potrivit art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanţă şi reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din acelaşi act normativ, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar dacă ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

În situaţia nerespectării unui termen procedural, devin aplicabile dispoziţiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează în mod expres faptul că atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate.

Legea procesual civilă reglementează şi situaţia în care partea, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, a fost în imposibilitate de exercitare în termenul legal a unui act procedural, caz în care devin aplicabile dispoziţiile art. 186 C. proc. civ. care dispun că partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

În acest scop, partea are obligaţia de a îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.

În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac iar cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.

Coroborând dispoziţiile legale amintite, din interpretarea lor sistematică, rezultă că termenul pentru exercitarea recursului împotriva deciziei nr. 52/2022 din 31 ianuarie 2022, reprezintă un termen procedural de 5 zile, care începe să curgă de la pronunţarea hotărârii în cauză, respectiv de la 31 ianuarie 2022.

Din verificarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte reţine că recursul a fost exercitat la 15 februarie 2022, fiind declarat şi motivat în afara termenului legal de 5 zile de la pronunţarea hotărârii, prevăzut de art. 421 alin. (1) teza I C. proc. civ., calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din acelaşi act normativ, având în vedere că acesta a început să curgă la 01 februarie 2022 şi s-a împlinit la 7 februarie 2022, luni, zi lucrătoare.

Este lipsit de relevanţă faptul că hotărârea recurată şi încheierea de îndreptare a acesteia le-au fost comunicate recurenţilor la un termen ulterior pronunţării, respectiv la 11 februarie 2022, de vreme ce dispoziţia legală incidentă în cauză este clară, în sensul că momentul de început al termenului procedural de decădere este marcat exclusiv de data pronunţării hotărâri.

Totodată, faţă de solicitarea recurenţilor formulată prin cererea depusă la 15 februarie 2022, de prelungire a termenului de depunere a recursului cu 15 zile, întrucât în noaptea de 03 februarie 2022 aceştia au fost depistaţi cu Covid 19 la momentul prezentării la Spitalul Orăşenesc Huedin, Înalta Curte reţine că aceasta nu poate fi considerată o cerere de repunere în termenul de declarare a căi de atac a recursului, astfel cum prevede art. 186 C. proc. civ.

Pe lângă faptul că nu este o veritabilă cerere de repunere în termen, constată că nu sunt îndeplinite nici condiţiile prevăzute de art. 186 alin. (2) C. proc. civ., întrucât recurenţii nu au îndeplinit actul de procedură şi nici nu au solicitat repunerea în termen în 5 zile de la încetarea împiedicării. Astfel, potrivit normelor epidemiologice în vigoare, perioada izolării celor depistaţi cu COVID-19 este de 5 zile, astfel că la data de 8 februarie 2022 a încetat. Ca atare, cererea însăşi de repunere în termen trebuia formulată până la 14 februarie 2022, termen calculat pe zile libere şi care s-a împlinit într-o zi lucrătoare de luni.

Înalta Curte arată că nici părţile şi nici instanţa de judecată nu poate deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează, ele fiind reglementate prin norme de ordine publică, interesul general al legiuitorului fiind acela de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc judecata unui proces.

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a recurenţilor care a condus la depunerea cererii de recurs după împlinirea termenului procedural reglementat de legiuitor, Înalta Curte urmează a respinge ca fiind tardiv introdus recursul declarat de recurenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 52/2022 din 31 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia a II-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 52/2022 din 31 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia a II-a Civilă, ca tardiv.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 ianuarie 2023.