Jurisdiction over consumer claim fixed at consumer's domicile; Moinești Court to hear case.

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov – secţia Civilă la data de 09.05.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.A. a solicitat, pe calea procedurii speciale privind soluţionarea cererilor cu valoare redusă, obligarea pârâtei B. la plata sumei de 1513,64 RON, reprezentând contravaloare facturi neachitate – servicii, justă despăgubire şi contravaloare ONT ZTE F618, precum şi la plata penalităţilor de întârziere de 0,2%/zi, datorate conform contractului de furnizare servicii nr. x din data de 13.01.2021, cu cheltuieli de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1026-1033 C. proc. civ., art. 969 şi urm. C. civ., art. 1270 Noul C. civ., precum şi prevederile Contractului de furnizare servicii nr. x din data de 13.01.2021.

Pârâta nu a depus şi nici nu a trimis formularul de răspuns completat corespunzător, în termenul de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3) al art. 1030 C. proc. civ., astfel cum prevăd dispoziţiile alin. (4) al aceluiaşi articol.

La primul termen de judecată din 20.07.2022, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Braşov şi a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei invocate.

Prin sentinţa civilă nr. 6229 din 20 iulie 2022, Judecătoria Braşov, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a dispus declinarea cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B., spre competentă soluţionare Judecătoriei Moineşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 121 teza I C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.

De asemenea, a arătat că pentru a fi incident acest text de lege, reclamantul trebuie să fie întotdeauna un profesionist, iar obiectul cererii de chemare în judecată trebuie să fie în legătură cu raporturile juridice născute între un consumator şi un profesionist.

În consecinţă, instanţa a arătat că legea instituie o competentă teritorială exclusivă a judecătoriei în circumscripţia căreia se află domiciliul consumatorului la data introducerii cererii de chemare în judecată şi, ţinând cont că domiciliul activ al pârâtei este în judeţul Bacău, astfel cum a rezultat în urma verificărilor efectuate din oficiu în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Braşov şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Moineşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti la 27 iulie 2022 sub acelaşi număr de dosar.

Prin încheierea de cameră de consiliu din data de 13 septembrie 2022 instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, a apreciat necesară citarea părţilor cu menţiunea de a formula şi depune în scris la dosar concluzii pe excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Moineşti în soluţionarea cauzei, fără ca vreo parte să îşi exprime poziţia procesuală.

Prin sentinţa civilă nr. 456 din 11 octombrie 2022, Judecătoria Moineşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Braşov. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în consecinţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că deşi domiciliul pârâtei se află pe raza de competenţă a Judecătoriei Moineşti, locul executării contractului se află în circumscripţia Judecătoriei Braşov, în speţă fiind vorba despre o acţiune în pretenţii în cadrul căreia se susţine neexecutarea ori executarea defectuoasă a clauzelor contractuale de către pârâtă, situaţie în care sunt incidente normele generale de stabilire a competenţei teritoriale, respectiv cele prevăzute de art. 107 coroborat cu art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. şi nu dispoziţiile art. 121 teza I C. proc. civ. care îşi găsesc aplicabilitatea exclusiv în cazul cererilor de protecţie a consumatorului, fiind vorba despre legislaţia specială din această materie, respectiv în cele în care sunt puse în discuţie chestiuni care ţin de natura clauzelor contractuale şi alte litigii asemănătoare.

Reţinând că în acest litigiu competenţa teritorială a instanţei este relativă şi nu absolută, precum şi faptul că reclamanta a ales ca instanţa care să soluţioneze litigiul să fie cea de la locul executării contractului, Judecătoria Moineşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale.

În vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă la 25 noiembrie 2022, sub acelaşi număr de dosar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Moineşti competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe – Judecătoria Braşov şi Judecătoria Moineşti – s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanţă imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

În speţă, Înalta Curte reţine că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă cererea cu valoare redusă întemeiată pe dispoziţiile art. 1026 şi următoarele C. proc. civ.

Raportat la prevederile art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa competentă să soluţioneze cererea este judecătoria, competenţa teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun, conform alin. (2) al aceluiaşi text de lege.

Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

Prin urmare, regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziţie legală care să stabilească o altă instanţă competentă din punct de vedere teritorial.

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. prevăd că: "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."

Raportat la aceste considerente, Înalta Curte reţine că, în formularul de cerere reclamanta, deşi a indicat domiciliul/reşedinţa pârâtei în judeţul Bacău, anexând totodată copia actului de identitate din care reiese aceeaşi adresă de domiciliu, aflată în circumscripţia Judecătoriei Moineşti, a înaintat formularul de cerere Judecătoriei Braşov întrucât, potrivit contractului de furnizare servicii nr. x din data de 13.01.2021, serviciile instalate şi furnizate s-au prestat la adresa din localitatea Braşov, Str. x, Nr. 14, Judeţul Braşov.

Înalta Curte reţine că, în litigiul pendinte, pârâtul a fost citat la adresa din actul de identitate (sat Ciugheş, comuna Palanca judeţul Bacău), adresă verificată şi în sistemul D.E.P.A.B.D., aşa cum reiese din fişa de evidenţă aflată la dosarul Judecătoriei Braşov, dovada de înmânare a cererii de chemare în judecată fiind primită şi semnată personal de către pârâtă.

Mai mult decât atât, aşa cum reiese din înscrisul aflat la dosarul Judecătoriei Moineşti, inclusiv această instanţă, căreia i-a fost declinată cauza, a procedat la citarea pârâtei la adresa din actul de identitate (sat Ciugheş, comuna Palanca judeţul Bacău), dovada de înmânare a citaţiei fiind şi de această dată legal comunicată la această adresă.

Pentru identificarea domiciliului persoanei fizice prezintă relevanţă prevederile art. 87 din C. civ., conform cărora, "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."

Dovada domiciliului se face cu menţiunile cuprinse în actul de identitate, conform art. 91 alin. (1) din C. civ., aliniatul (2) al aceluiaşi text de lege prevede că: "În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane."

Raţiunea regulii instituite de art. 121 C. proc. civ. constă în protejarea consumatorului, prezumat a avea o poziţie mai slabă din punct de vedere economic decât cea a profesionistului. Tocmai de aceea, spre deosebire de regula instituită de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., unde reclamant este în toate cazurile un profesionist, regula de competenţă prevăzută de art. 121 C. proc. civ. este de ordine publică. Pe cale de consecinţă, profesionistul nu are posibilitatea de a sesiza o altă instanţă decât cea de la domiciliul consumatorului.

Domeniul de aplicare al regulii instituite de art. 121 C. proc. civ. este delimitat, exclusiv, prin raportare la calitatea părţilor, de profesionist, respectiv consumator, fiind lipsit de relevanţă obiectul cauzei.

În ceea ce priveşte calitatea părţilor, aceasta se determină prin raportare la noţiunile prevăzute de legislaţia specială în materia protecţiei drepturilor consumatorilor.

In speţă, este neîndoielnic ca pârâta se circumscrie noţiunii de consumator, în sensul definiţiei de la punctul 13 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, fiind o persoană fizică care la data încheierii contractului a acţionat în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale. Deopotrivă, reclamanta reprezintă un profesionist, în sensul definit prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, fiind o persoană juridică care a acţionat în scopul activităţii sale comerciale.

Astfel, în condiţiile în care la data sesizării instanţei domiciliul pârâtei se afla în judeţul Bacău şi, având în vedere dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., norme de ordine publică potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 3 al aceluiaşi text de lege, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Moineşti îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, conform hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 102/2021 din 10 iunie 2021 privind stabilirea localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 25 iunie 2021.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A. împotriva pârâtei B. în favoarea Judecătoriei Moineşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moineşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 ianuarie 2023.