Tardiness of revision request for statutory wage differences: One-month decadal deadline runs from finality of judgment, not notification

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1751 din 19 noiembrie 2021, Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, în numele şi pentru membrii de sindicat, şi a obligat pârâta Şcoala Gimnazială Frecăţei să calculeze şi să plătească reclamanţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. şi R., diferenţele salariale rezultate din neaplicarea asupra salariului de bază aflat în plată a majorării de 10% cuvenite conform art. 8 din anexa nr. 1 capitolul I lit. B) din Legea - cadru nr. 153/2017, pe perioada îndeplinirii funcţiei/calităţii speciale, începând cu data de 1.09.2017, după caz, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. De asemenea, Tribunalul a obligat pârâta să calculeze şi să plătească reclamantei F. diferenţele salariale rezultate din neaplicarea asupra salariului de bază aflat în plată a majorării de 25%, cuvenite conform art. 5 din anexa nr. 1 capitolul I lit. B) din Legea - cadru nr. 153/2017, pe perioada deţinerii gradaţiei de merit, începând cu data de 1.09.2017, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. Totodată, a obligat pârâta să plătească reclamanţilor aceste majorări salariale şi pe viitor, pe perioada îndeplinirii condiţiilor pentru acordare şi până la intervenirea unei dispoziţii legale contrare, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentă drepturilor acordate în baza prezentei hotărâri calculată de la data scadenţei fiecărui drept în parte şi până la data plăţii efective.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta Şcoala Gimnazială Frecăţei, solicitând schimbarea acesteia în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 127/CM din 29 martie 2022, Curtea de Apel Constanţa – secţia I Civilă, a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă şi a schimbat în tot sentinţa apelată, în sensul că a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei decizii, la 26.10.2022 reclamantul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, în numele şi pentru membrii de sindicat, a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 coroborat cu pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii, anularea în tot a deciziei nr. 127/CM/29.03.2022 şi acordarea diferenţelor salariale la plata cărora a fost obligat pârâtul începând cu data de 01.01.2019, sumele rezultate urmând a fi actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii, precum şi plata pe viitor a drepturilor salariale cuvenite reprezentând majorări/creşteri ale salariului de bază aflat în plată, pe perioada cât reclamanţii îndeplinesc condiţiile pentru acordarea drepturilor în cauză, plata dobânzii legale penalizatoare pentru aceste sume, ce reprezintă preţul lipsei de folosinţă a sumei cuvenite, începând cu data naşterii dreptului şi până la data efectuării plăţii sumei datorate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, sub nr. x/2022, la data de 28.10.2022 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului nr. 5.

În motivarea cererii de revizuire, autoarea căii de atac, după prezentarea considerentelor deciziei a cărei anulare a solicitat-o precum şi a celor din deciziile civile nr. 326/CM/26.09.2022 respectiv 329/CM/26.09.2022 pronunţate în dosarele nr. x/2021 respectiv nr. 1168/88/2021 de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a arătat că prin hotărârea a cărei revizuire o cere a fost admis apelul şi schimbată întru totul sentinţa instanţei de fond, în sensul că s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată, în timp ce prin deciziile pronunţate ulterior de aceeaşi instanţă de control judiciar, în cele două dosare menţionate, au fost schimbate doar în parte sentinţele instanţelor de fond, acordându-se reclamanţilor drepturile salariale cuvenite, dar doar începând cu 01.01.2019.

Faţă de soluţia pe care instanţa de apel a pronunţat-o prin hotărârea a cărei revizuire o solicită, revizuenţii arată că şi acordarea drepturilor salariale începând cu 01.01.2019, stabilite printr-o decizie definitivă, poate reprezenta o soluţie satisfăcătoare.

Intimatei-pârâte i s-a comunicat un exemplar al cererii de revizuire, însă nu a depus întâmpinare la dosar.

Fiind luată în examinare cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia tardivităţii declarării cererii de revizuire invocată, din oficiu, de către instanţă, pentru formularea acesteia cu depăşirea termenului prevăzut de lege, Înalta Curte urmează să o admită şi să respingă cererea de revizuire, ca fiind tardiv declarată, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.., termenul de revizuire este de o lună, şi, în cazul prevăzut de punctul 8 al art. 509 din acelaşi cod, curge de la data rămânerii definitive a hotărârii atacate cu această cale extraordinară de atac.

Astfel, cererea de revizuire poate fi introdusă în termen de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, sancţiunea nerespectării acestuia, ca termen imperativ, fiind decăderea din dreptul de a se soluţiona pe fond cererea de revizuire.

În speţă, hotărârea atacată cu revizuire, decizia civilă nr. 127/CM/29.03.2022 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, a fost pronunţată la 29.03.2022, dată la care aceasta a devenit definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 şi alin. (2) C. proc. civ., moment de la care, potrivit celor ce preced, termenul pentru introducerea cererii de revizuire a început să curgă.

Calculând termenul de revizuire în acord cu dispoziţii legale mai sus redate, Înalta Curte constată că acesta s-a împlinit la data de 29.04.2022 ori revizuenţii au promovat calea de atac a revizuirii la data de 26.10.2022, după împlinirea acestui termen.

Este lipsit de relevanţă că hotărârea atacată a fost comunicată la un termen ulterior pronunţării, de vreme ce dispoziţia legală incidentă este clară, în sensul că momentul de început al termenului procedural de decădere este marcat exclusiv de data rămânerii definitive a acestei hotărâri.

În acelaşi sens poate fi evocată şi decizia nr. 366 din 3 iunie 2021, prin care Curtea Constituţională a constatat că prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. sunt constituţionale, reţinând următoarele: "faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunţarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiţie al părţii şi nici dreptul la apărare, întrucât demonstrarea existenţei motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu presupune cu necesitate cunoaşterea considerentelor dezvoltate de instanţa care a pronunţat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenţei identităţii de părţi, obiect şi cauză din cele două procese, lucru posibil şi în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită." (paragraful 24).

Pornind de la aceste consideraţii, Înalta Curte reţine că termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 29.03.2022, când a fost pronunţată decizia atacată cu revizuire.

Fiind un termen stabilit pe luni, devin incidente dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ. care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.

Având în vedere că termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 29.03.2022, rezultă că ultima zi în care putea fi formulată cererea de revizuire era la 29.04.2022.

Or, cererea de revizuire a fost formulată la 26.10.2022, şi depusă la oficiul poştal în aceeaşi zi, conform ştampilei aplicate pe plicul aflat la dosarul de revizuire, fiind astfel depăşit termenul imperativ de o lună prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Legea procesual civilă reglementează şi situaţia în care partea, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, a fost în imposibilitate de exercitare în termenul legal a unui act procedural, caz în care devin aplicabile dispoziţiile art. 186 C. proc. civ. potrivit cărora: "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen." Or, în speţă, revizuenţii nu au solicitat repunerea în termenul de exercitare a căii extraordinare de atac a revizuirii.

În aceste condiţii, devine incidentă sancţiunea instituită de art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit căruia, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.".

Pentru aceste motive, în temeiul art. 511 alin. (1) pct. 8 raportat la art. 513 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată împotriva deciziei instanţei de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii R., C., H., L., N., F., D., I., M., Q., B., G., K., P., Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Tulcea, A., E., J. şi O. împotriva deciziei civile nr. 127/CM din 29 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, ca tardivă.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii la Completul de 5 Judecători.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 ianuarie 2023.