Cassation appeal annulled for failure to state statutory grounds; inadmissibility of civil review claim upheld.

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2023

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Arad:

Prin sentinţa civilă nr. 211 din 23 noiembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Arad, s-a luat act de renunţarea reclamantului A. la judecarea acţiunii civile exercitate în contradictoriu cu pârâţii Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară şi Ministerul de Justiţie.

A fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii civile, invocată de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi a fost respinsă acţiunea civilă exercitată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor.

2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara:

Prin decizia nr. 86 din 7 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 211 din 23 noiembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Arad.

3. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 86 din 7 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că instanţele de fond au ignorat particularitatea speţei şi au făcut abstracţie de art. 5 alin. (3) C. proc. civ., considerent pentru care a înţeles să invoce motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

După ce a expus situaţia din procesul penal, recurentul-reclamant a arătat că a fost împiedicat definitiv la formularea unei cereri în civil în asigurare de probe – expertiză criminalistică grafoscopică – pe motiv că nu îndeplineşte condiţia urgenţei pentru astfel de probă, iar în cauza penală au fost respinse cererile succesive de revizuire, fără a se ajunge în etapa de admitere în principiu, în care urma să se cerceteze de către instanţa de revizuire dacă a existat sau nu o cercetare judecătorească asupra celor trei înscrisuri din procesul penal.

Împiedicarea accesului său în a uza de temeiurile de drept ale revizuirii reprezintă o încălcare a art. 6 CEDO, astfel încât solicită unirea excepţiei inadmisibilităţii cu fondul şi administrarea probei cu expertiză criminalistică grafoscopică – temei al revizuirii prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

4. Înregistrarea recursului la Înalta Curte şi apărările formulate:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 27 iunie 2022, fiind aleatoriu repartizat spre soluţionare completului nr. 5.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (20 iulie 2021), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 19 ianuarie 2023, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii, invocată prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

În speţă, cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu conţine precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, recurentul arătând că înţelege să declare recurs împotriva deciziei nr. 86 din 7 aprilie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, solicitând casarea şi schimbarea în tot a hotărârii recurate, unirea excepţiei de inadmisibilitate cu fondul şi trimiterea cauzei la prima instanţă în vederea administrării probei cu expertiză criminalistică grafoscopică.

Criticile formulate de recurentul-reclamant referitoare la probatoriul administrat în cauză (suplimentarea probatoriului) nu reprezintă motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei. Cu atât mai mult, probele la care partea face trimitere vizează procesul penal şi procedura desfăşurată în faţa instanţei penale.

Înalta Curte constată că susţinerile recurentul-reclamant din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Nemulţumirile generale ale părţii ce vizează procesul penal şi susţinerile legate de modalitatea de administrare a probatoriului nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului exercitat în faţa instanţei civile, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, fiind supuse analizei în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată şi indicarea formală a unor texte de lege, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea deciziei civile nr. 86 din 7 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

În aceste condiţii, reţinând că în cauză nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 86 din 7 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2023.