Jurisdiction over execution contest: exclusive competence of the execution court authorizing the forced execution

Şedinţa publică din data de 3 mai 2023

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a contestat, în contradictoriu cu pârâţii Regia Autonomă Municipală Buzău, B. S.R.L. (Fosta C. S.R.L.), Primăria Buzău, D., S.C. B. S.R.L. (fostă C. S.R.L), E., SCPEJ F., factura seria x nr. x/11.03.2020.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712 alin. (2), art. 443, art. 94 alin. (1) lit. c), art. 42 alin. (4) C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 3342/14.06.2022, Judecătoria Buzău, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

A reţinut instanţa că din conţinutul prevederilor art. 714 alin. (1) şi dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ. reiese că, în cererile având ca obiect contestaţie la executare, competenţa teritorială este exclusivă, respectiv cea de la sediul/domiciliul debitorului iar părţile nu o pot înlătura.

În raport de împrejurarea că domiciliul debitorului s-a aflat în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea respectivei instanţe.

2.2. Învestită prin declinare, prin sentinţa nr. 9144/13.10.2022, Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Buzău, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti a analizat incidenţa art. 107, art. 113, art. 117 C. proc. civ. şi a reţinut că, în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţine reclamantului, iar, în situaţia în care acesta ar sesiza o instanţa necompetentă, doar pârâtul este cel care ar putea să invoce necompetenţa teritorială.

Cu privire la calificarea acţiunii, instanţa a reţinut că reclamantul a arătat în mod expres că nu a înţeles să formuleze o contestaţie la executare, ci a solicitat să se constate nulitatea facturii seria x nr. x/11.03.2020. Prin urmare, în virtutea principiului disponibilităţii, instanţa a apreciat că nu poate interveni peste voinţa acestuia şi nu poate recalifica acţiunea în constatarea nulităţii absolute drept contestaţie la executare. Astfel, instanţa a reţinut că este lipsită de relevanţă indicarea prevederilor art. 712 alin. (2) C. proc. civ. în cuprinsul cererii, întrucât solicitarea reclamantului nu priveşte anularea unor acte de executare, nu s-a indicat vreun număr al unui dosar de executare, iar obiectul cererii a fost clarificat fără echivoc prin precizările orale ale reclamantului.

Astfel, având în vedere obiectul cererii, instanţa a constatat că reclamantul a sesizat Judecătoria Buzău, care este competentă teritorial conform art. 112 şi art. 107 C. proc. civ., în condiţiile în care trei dintre pârâţi au sediul în Buzău, neavând, aşadar, relevanţă că există şi alte instanţe competente teritoriale în raport de sediul celorlalţi pârâţi.

Totodată, Judecătoria Sector 1 Bucureşti a reţinut că prevederile art. 126 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, în condiţiile în care, pe de-o parte, reclamantul şi-a exprimat deja alegerea de competenţă în favoarea Judecătoriei Buzău, iar, pe de altă parte, nu a fost făcută dovada unei convenţii a părţilor de alegere a competenţei.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, secţia Civilă, pentru următoarele argumente:

Obiectul demersului judiciar ce a stat la baza declanşării conflictului negativ de competenţă îl constituie cererea reclamantului A. prin care a solicitat, în temeiul art. 712 alin. (2) şi art. 443 C. proc. civ., anularea facturii RAM nr. x/11.03.2020.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Buzău şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prima făcând aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ. şi reţinând că domiciliul contestatorului este în Bucureşti, iar a doua instanţă reţinând că, raportat la obiectul dosarului care este "anulare act autentic", competenţa este alternativă, iar reclamantul a învestit iniţial Judecătoria Buzău.

Din lucrările şi actele dosarului reiese că a fost ataşat dosarul de executare silită nr. x/2021 aflat pe rolul B.E.J. G. .

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului şi ale dosarului execuţional nr. x/2021 al B.E.J. G., Judecătoria Buzău – secţia civilă este instanţa care a încuviinţat executarea silită împotriva debitorului A., prin încheierea 30 decembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 .

Prin încheierea respectivă, instanţa de executare a încuviinţat executarea silită a mai multor facturi fiscale, printre care şi factura nr. x/11.03.2020, ce face obiectul judecăţii, şi a respins încuviinţarea executării silite pentru o serie de alte facturi fiscale emise pe numele debitorului.

În atare condiţii, potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Aplicând pentru identitate de raţionament aceste statuări şi în speţa de faţă, se reţine că în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu cereri sau incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, precum contestaţia la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite pentru factura nr. x/11.03.2020 a fost admisă de Judecătoria Buzău, nefiind incidentă o ipoteză de excepţie, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală din C. proc. civ., care să justifice determinarea competenţei în speţă, în raport cu alte criterii, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, şi anume Judecătoria Buzău, secţia Civilă ca instanţă de executare.

Pentru argumentele prezentate, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Inalta Curte urmează a stabili competenţa de solutionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 3 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.