Territorial jurisdiction for execution objections: competent court is the one that authorized compulsory enforcement, not the debtor’s domicile court
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning territorial competence to the Court of Sector 1 Bucharest, ruling that it is the competent enforcement court to adjudicate the pending execution objection. The dispute arose from a negative competence conflict between the Court of Sector 1 Bucharest and the Court of Pitești, both of which declined jurisdiction over an execution objection filed by a state railway company against compulsory enforcement acts initiated by a bailiff, with the core factual issue being whether jurisdiction was determined by the debtor's domicile or the court that authorized the enforcement. Relying on the binding interpretation established in a prior unified practice decision (Decision No. 20/2021) and Articles 651, 712, and 714 of the Civil Procedure Code, the court held that the competent court for execution objections is unequivocally the enforcement court that authorized the compulsory enforcement, not the court of the debtor's domicile, thereby affirming that the Court of Sector 1 Bucharest retains exclusive jurisdiction for the entire enforcement procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 714 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 712 alin. (1) C. proc. civ, art. 112 din C. proc. civ, art. 651 alin. (2) din C. proc. civ; Territorial jurisdiction for execution objections: competent court is the one that authorized compulsory enforcement, not the debtor’s domicile court: The dispute arose from a negative competence conflict between the Court of Sector 1 Bucharest and the Court of Pitești, both of which declined jurisdiction over an execution objection filed by a state railway company against compulsory enforcement acts initiated by a bailiff, with the core factual issue being whether jurisdiction was determined by the debtor's domicile or the court that authorized the enforcement. Relying on the binding interpretation established in a prior unified practice decision (Decision No. 20/2021) and Articles 651, 712, and 714 of the Civil Procedure Code, the court held that the competent court for execution objections is unequivocally the enforcement court that authorized the compulsory enforcement, not the court of the debtor's domicile, thereby affirming that the Court of Sector 1 Bucharest retains exclusive jurisdiction for the entire enforcement procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the court's decision to establish the competent court for resolving the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2023
Asupra conflictului negativ, constată următoarele:
I. Cererea:
Prin contestaţia la executare înregistrată la 27 septembrie 2021 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, contestatoarea Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. prin sucursala regională de Căi Ferate Craiova, în contradictoriu cu intimata A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea actelor de executare silită emise de Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare nr. 336/2021.
II. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti:
Prin sentinţa civilă nr. 6117 din 22 iunie 2022, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că din actele depuse la dosar a rezultat că domiciliul debitoarei A. este în satul Budeasca, judeţul Argeş, astfel încât, în aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Piteşti, instanţă în a cărei circumscripţie se află domiciliul debitoarei.
III. Hotărârea Judecătoriei Piteşti:
Învestită prin declinare, Judecătoria Piteşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 749 din 10 februarie 2023, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În motivare, instanţa a reţinut că executarea silită ce face obiectul dosarului execuţional nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc B. a fost încuviinţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin încheierea pronunţată la 29 iulie 2021, aceasta fiind instanţa de executare, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 20/2021 pronunţată în soluţionarea recursului în interesul legii.
IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin contestaţia la executare ce face obiectul dosarului în care s-a ivit conflictul de competenţă, contestatoarea Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. prin sucursala regională de Căi Ferate Craiova a arătat că înţelege să conteste actele de executare silită întocmite în dosarul execuţional nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc B..
Sub aspectul determinării competenţei teritoriale, aşa cum în mod corect au reţinut cele două instanţe aflate în conflict, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ.
Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., "împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare", iar conform art. 714 alin. (1) din acelaşi act normativ, "contestaţia se introduce la instanţa de executare".
Instanţa de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare (momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc), domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
În conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi text de lege, "instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."
Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021 de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."
În speţă, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Biroul executorului judecătoresc B. a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite în dosarul execuţional nr. x/2021, având ca obiect încuviinţarea executării silite formulată de creditoarea A. împotriva debitoarei Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. prin sucursala regională de Căi Ferate Craiova.
Prin încheierea din 29 iulie 2021 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2021, s-a admis cererea formulată de petentul Biroul executorului judecătoresc B., fiind încuviinţată executarea silită pornită în dosarul execuţional nr. x/2021 împotriva debitoarei Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. prin sucursala regională de Căi Ferate Craiova, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr. 3822 pronunţată la data de 15.12.2020 de Tribunalul Dolj în dosar nr. x/2020, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului creditoarei A..
Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată în recurs în interesul legii s-a statuat că "încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."
Cum, în speţă, cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea din 29 iulie 2021 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare urmează a se stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat cererea de executare silită, anume Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, ca instanţă de executare.
Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie cu privire la care legea să prevadă competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii.
Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2023.