Loss of interest in cassation after appellate proceedings resumed following suspension for lack of parties

Şedinţa publică din data de 04 aprilie 2023

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 20 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, a solicitat anularea deciziei de invalidare nr. 23001/15.11.2018 şi a solicitat constatarea calităţii sale de persoană îndreptăţită la acordarea de măsuri reparatorii prin puncte pentru imobilul preluat abuziv compus din teren şi construcţie, situat în Mun. Ploieşti, jud. Prahova, str. x (fostă str. x), validarea dispoziţiei nr. 728/2006 emisă de Primăria Mun. Ploieşti, obligarea C.N.C.I. să emită decizia de compensare prin puncte, în proporţie de 1/3 din valoarea imobilului, cu cheltuieli de judecată.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 165/2013.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă

Prin sentinţa civilă nr. 2438 din data de 22 octombrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei civile nr. 2438 din data de 22 octombrie 2019 a declarat apel reclamanta A..

3. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauza cu minori şi de familie

Prin încheierea de şedinţă din data de 08 februarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului formulat de apelanta-reclamantă A., împotriva sentinţei civile nr. 2438 din data de 22 octombrie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia a V-a civilă, pentru lipsa părţilor.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 08 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs reclamanta A..

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei la instanţa de apel pentru reluarea judecăţii.

În susţinerea recursului, recurenta-reclamantă a învederat că, deşi pentru termenul de judecată din data de 08 februarie 2022 a formulat cerere de amânare a cauzei pentru lipsa raportului de expertiză, instanţa de apel, în mod neîntemeiat, a dispus suspendarea judecăţii apelului pentru lipsa părţilor.

De asemenea, a susţinut că cererea de amânare a fost transmisă instanţei pe adresa de e-mail registraturaS3x@x.ro la data de 07 februarie 2022 ora 12:14, astfel cum rezultă din înscrisul ataşat cererii de recurs.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 414 C. proc. civ.

5. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea încheierii atacate ca fiind legală şi temeinică.

Intimata-pârâtă a susţinut că la dosar nu se regăseşte solicitarea părţii adverse formulată în temeiul art. 223 alin. (3) C. proc. civ., ci doar cererea de amânare a cauzei, depusă la dosar la data de 07 februarie 2022, însă fără a menţiona în cuprinsul său că doreşte judecarea cauzei în lipsă.

Prin urmare, în mod corect, instanţa de apel a constatat incidenţa în cauză a prevederilor art. 411 C. proc. civ.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 205-208 C. proc. civ., Legea nr. 10/2001, republicată, H.G. nr. 250/2007 şi Legea nr. 165/2013.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat a rămas fără interes pentru considerentele ce urmează să fie expuse:

Legiuitorul român defineşte, în art. 29 C. proc. civ., acţiunea civilă ca fiind un ansamblu de mijloace procesuale pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces.

Condiţiile de exercitare a acţiunii civile trebuie îndeplinite nu numai la declanşarea acţiunii civile prin sesizarea instanţei cu cererea de chemare în judecată, ci şi pentru punerea în mişcare a oricăreia dintre formele procesuale ce intră în conţinutul acţiunii civile, art. 32 alin. (2) C. proc. civ. dispunând în mod expres că aceste condiţii trebuie îndeplinite şi în cazul apărărilor (atât de fond, cât şi de procedură).

Pentru exercitarea acţiunii civile este necesar ca o persoană să pretindă un drept subiectiv sau să se prevaleze de o situaţie juridică pentru a cărei realizare este necesară calea judecăţii. Deci, cu alte cuvinte, să supună judecăţii o pretenţie.

Or, pentru a pune în mişcare acţiunea, este necesară, în primul rând, voinţa de a acţiona, iar odată ce această voinţă există, trebuie îndeplinite şi anumite condiţii de exercitare.

Astfel, legiuitorul, prin dispoziţiile art. 32 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte că orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia îndeplineşte cumulativ patru condiţii: are capacitate procesuală, are calitate procesuală, formulează o pretenţie şi justifică un interes.

În ceea ce priveşte interesul, ca o condiţie de exercitare a acţiunii civile, dispoziţiile art. 33 C. proc. civ. prevăd că acesta trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, prin impunerea acestei condiţii urmărindu-se evitarea unor litigii lipsite de utilitate pentru parte, pur vexatorii.

Condiţia interesului este sugestiv exprimată prin două vechi maxime: "pas d'intéret, pas d'action" (nu este interes, nu este acţiune) şi "l'intéret est la mesure des actions" (interesul este măsura acţiunilor), iar justificarea acestuia trebuie să fie făcută de cel care recurge la mijlocul procesual.

Interesul reprezintă şi prefigurează scopul şi "profitul" demersului procesual, finalitatea acestuia care, dacă nu se identifică din punct de vedere juridic, acţiunea se consideră că nu există.

Această cerinţă, a interesului, este cerută nu numai la punerea în mişcare a acţiunii civile, prin formularea cererii de chemare în judecată, ci ea trebuie îndeplinită şi dovedită în legătură cu toate formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii şi ori de câte ori nu numai reclamantul, ci şi oricare dintre participanţii la judecată apelează la una sau alta dintre aceste forme.

Între aceste forme care alcătuiesc conţinutul acţiunii intră şi căile de atac, condiţia unui interes actual, determinat şi legitim subzistând şi în cazul exercitării acestora.

În prezenta cauză, recurenta-reclamantă A. a învestit instanţa cu o cerere de recurs declarată împotriva încheierii de şedinţă din data de 08 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţate în dosarul nr. x/2018.

Prin respectiva încheiere, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului formulat de apelanta-reclamantă A., împotriva sentinţei civile nr. 2438 din data de 22 octombrie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, pentru lipsa părţilor.

Potrivit verificărilor efectuate în Sistemul ECRIS al Curţii de Apel Bucureşti, s-a constatat că la data de 22 iulie 2022 recurenta-reclamantă din prezenta cauză a formulat cerere de repunere pe rol a pricinii ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Prin încheierea de şedinţă de la data de 08 noiembrie 2022, instanţa de apel, în temeiul art. 400 C. proc. civ., a repus cauza pe rol şi a acordat termen la data de 14 martie 2023 în vederea administrării probei cu expertiza tehnică specialitatea evaluare imobiliară.

La termenul de judecată din data de 14 martie 2023, instanţa de apel a amânat cauza pentru termenul din 20 iunie 2023, pentru ca expertul să răspundă obiecţiunilor formulate de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la raportul de expertiză efectuat în cauză.

Astfel, întrucât recursul a vizat nemulţumirea recurentei-reclamante legată de măsura dispusă de instanţa de judecată, în sensul suspendării judecării apelului, iar cauza a fost repusă pe rol, trecându-se la administrarea probatoriului, Înalta Curte constată că prezenta cale extraordinară de atac a rămas fără interes, conform dispoziţiilor legale mai sus menţionate.

Ca atare, demersul procesual a rămas fără finalitate practică din punct de vedere juridic, câtă vreme situaţia care a determinat formularea cererii de recurs, respectiv suspendarea judecăţii, a încetat, fără a avea drept consecinţă un rezultat vătămător pentru recurenta-reclamantă, cum ar fi intervenirea perimării cererii sale.

Or, având în vedere că cerinţa interesului de a fi actual trebuie îndeplinită pe tot parcursul procesului, iar nu numai la momentul introducerii acţiunii, soluţia consacrată jurisprudenţial în atare situaţii este aceea a respingerii acţiunii ca rămasă fără interes.

Pentru considerentele expuse, reţinând şi dispoziţiile art. 458 C. proc. civ., potrivit cărora "Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane.", Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, ca rămas fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca rămas fără interes, recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 08 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 04 aprilie 2023.