Invoice annulment claim assigned to Buzău Court as plaintiff’s lawful forum choice confirmed.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Buzău Court (Judecătoria Buzău) is the competent court to hear the case, thereby rejecting the Sector 1 Bucharest Court's declination and confirming the plaintiff's initial choice of forum. The dispute arose from a plaintiff's action seeking annulment of an invoice, initially framed as a challenge to execution under Article 712 of the Civil Procedure Code, but later clarified by the plaintiff as a standalone claim for annulment of a legal act, not an attack on enforcement measures, since the invoice was not among the enforceable titles in the underlying enforcement file. The Court applied the principle of party autonomy (Article 9 CPC), the general territorial competence rule for defendants' domicile (Article 107 CPC), and the alternative competence rule for multiple defendants (Article 112 CPC), which permits the claimant to select any competent court; because several defendants were domiciled in Buzău, the plaintiff's choice was lawful and definitively fixed territorial competence there, making the Buzău Court's initial declination erroneous.
Legislator headnote
AI generatedart. 443 C. proc. civ, art. 427 alin. (4) C. civ, art. 714 alin. (1) C. proc. civ, art. 712 C. proc. civ, art. 22 alin. (6) C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ; Invoice annulment claim assigned to Buzău Court as plaintiff’s lawful forum choice confirmed: The dispute arose from a plaintiff's action seeking annulment of an invoice, initially framed as a challenge to execution under Article 712 of the Civil Procedure Code, but later clarified by the plaintiff as a standalone claim for annulment of a legal act, not an attack on enforcement measures, since the invoice was not among the enforceable titles in the underlying enforcement file. The Court applied the principle of party autonomy (Article 9 CPC), the general territorial competence rule for defendants' domicile (Article 107 CPC), and the alternative competence rule for multiple defendants (Article 112 CPC), which permits the claimant to select any competent court; because several defendants were domiciled in Buzău, the plaintiff's choice was lawful and definitively fixed territorial competence there, making the Buzău Court's initial declination erroneous.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to establish the competent court and resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 9 martie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la 4 martie 2022, sub dosar nr. x/2022, contestatorul A. a înţeles să conteste, în contradictoriu cu intimaţii Regia Autonomă Municipală Buzău, B. S.R.L. (fosta C. S.R.L.), Primăria Buzău, D., E. şi SCPEJ F., factura seria x nr. x din 10 octombrie 2019.
În motivare, a arătat că factura este lovită de nulitate pentru leziune, dol, transfer de proprietate, are la bază un contract nul, este imposibilă executarea şi există dezacord asupra calităţii.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712 alin. (2) şi art. 443 C. proc. civ., art. 94 alin. (1) şi art. 427 alin. (4) C. civ.
2. Hotărârea Judecătoriei Buzău
Prin sentinţa civilă nr. 4582 din 26 august 2022, pronunţată de Judecătoria Buzău, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că se contestă titlul executoriu reprezentat de o factura fiscală ce face obiectul dosarului execuţional nr. x/2021, aflat pe rolul BEJ G., iar cererea dedusă judecăţii este o contestaţie la executare, fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 651 din acelaşi act normativ, astfel încât revine judecătoriei de la sediul debitorului competenţa de soluţionare a cauzei.
3. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 463 din 19 ianuarie 2023 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că, în cauză, contestatorul a solicitat anularea facturii RAM nr. x din 10 octombrie 2019, indicând ca temei de drept şi art. 712 C. proc. civ., astfel că obiectul dosarului a fost calificat ca fiind contestaţie la executare, însă, prin precizările suplimentare depuse, a arătat că solicită să se constate nulitatea actului autentic, iar cu ocazia dezbaterilor din şedinţa publică de la 16 ianuarie 2023, contestatorul a susţinut că solicită doar anularea facturii şi nu formulează contestaţie la executare.
În raport de dispoziţiile art. 9 şi art. 22 alin. (6) C. proc. civ., instanţa a apreciat că simpla menţionare a dispoziţiilor art. 712 C. proc. civ. nu determină în mod automat calificarea cererii ca fiind contestaţie la executare, câtă vreme obiectul cererii a fost clarificat fără echivoc prin precizările orale ale reclamantului, în sensul că solicitarea acestuia nu priveşte anularea unor acte de executare.
Astfel, având în vedere obiectul cererii, instanţa a constatat că reclamantul a sesizat Judecătoria Buzău, care este competentă teritorial, conform art. 112 şi art. 107 C. proc. civ., în condiţiile în care trei dintre pârâţi, B.E.J. G., Regia Autonomă Municipală Buzău şi D., au sediul în Buzău, neavând relevanţă că există şi alte instanţe competente teritoriale în raport de sediul celorlalţi pârâţi ori conform art. 113 C. proc. civ.
În consecinţă, având în vedere că Judecătoria Buzău a devenit competentă prin alegerea de competenţă efectuată iniţial de către reclamant, aceasta nu mai avea posibilitatea de a declina competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
În ceea ce priveşte norma legală care a determinat ivirea conflictului negativ de competenţă, se constată că Judecătoria Buzău a reţinut că, fiind vorba de o contestaţie la executare, sunt aplicabile dispoziţiile art. 651, coroborate cu cele ale art. 714 alin. (1) C. proc. civ., iar Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 107 C. proc. civ. întrucât obiectul cauzei este reprezentat de o cerere de anulare a unei facturi.
Se reţine că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, secţia civilă, s-a contestat, în temeiul dispoziţiilor art. 712 alin. (2) şi art. 443 C. proc. civ., factura RAM nr. x din 10 octombrie 2019, arătându-se că aceasta este lovită de nulitate pentru leziune, doi, transfer de proprietate, are la bază un contract nul, este imposibilă executarea şi există dezacord asupra calităţii.
Prin încheierea din 30 decembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Buzău, secţia civilă a admis, în parte, cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc G. şi a încuviinţat executarea silită ce a făcut obiectul dosarului de executare silită nr. x/2021, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de facturile: nr. x/12.12.2019, nr. x/14.01.2020, nr. x/12.02.2020, nr. x/11.03.2020, nr. x/10.04.2020 şi nr. x/12.05.2020, împotriva debitorului A., la cererea creditoarei Regia Autonomă Municipală RAM Buzău, în faliment, reprezentată legal prin lichidator judiciar provizoriu consorţiul format din H.. şi I.., prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, pentru recuperarea sumei de 502,40 de RON, cu titlu de contravaloare a serviciilor facturate în perioada 12.12.2019-12.05.2020, la care s-au adaugat cheltuielile de executare silită.
A respins, ca neîntemeiată, cererea de încuviinţare a executării silite în temeiul titlurilor executorii arătate anterior în ceea ce priveşte penalizările, precum şi cu privire la facturile: nr. x/12.08.2019, nr. x/10.09.2019, nr. x/10.10.2019, nr. x/12.11.2019, nr. x/11.06.2020, nr. x/10.07.2020, nr. x/11.08.2020, nr. x/10.09.2020, nr. x/12.10.2020, nr. x/10.11.2020, nr. x/07.12.2020, nr. x/19.01.2021, nr. x/18.02.2021, nr. x/25.03.2021 şi nr. x/02.04.2021.
În motivarea soluţiei de respingere a cererii de încuviinţare silită a sumelor reprezentând penalizări, instanţa a apreciat că facturile în cauză nu sunt titluri executorii şi cu privire la penalităţi.
Astfel, în privinţa debitorului nu s-a început urmărirea silită în baza facturii nr. x/10.10.2019, ce face obiectul cererii de chemare în judecată pendinte, cererea de încuviinţare a executării silite fiind respinsă de instanţa de executare pentru argumentele anterior expuse.
La primul termen de judecată din 16 ianuarie 2023, reclamantul a susţinut în faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti că obiectul cererii deduse judecăţii îl reprezintă doar anularea facturii menţionate, iar nu anularea unor acte de executare, prin aceasta neînţelegând să formuleze contestaţie la executare.
Aşadar, faţă de principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, reglementat de dispoziţiile art. 9 C. proc. civ., în raport cu precizările orale ale reclamantului, Înalta Curte constată că cererea de faţă reprezintă o acţiune formulată pe calea dreptului comun, prin care s-a solicitat anularea unui act juridic, fiind incidente dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., potrivit cărora: "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Întrucât în cauză figurează mai mulţi pârâţi, cu sediul în Bucureşti, şi, respectiv, în municipiul Buzău, devin incidente şi dispoziţiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., care instituie un caz de competenţă teritorială alternativă, reglementată prin norme de ordine privată, ce conferă posibilitatea introducerii cererii de chemare în judecată la instanţa de la sediul oricărui pârât.
În speţă, reclamantul a ales să sesizeze Judecătoria Buzău, instanţa de la sediul pârâţilor F., U.A.T. Buzău, D. şi Regia Autonomă Municipală RAM Buzău şi, în consecinţă, prin alegerea făcută de acesta, în considerarea dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe, însă cu condiţia ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal această instanţă cu soluţionarea cauzei, stabilind în mod definitiv competenţa teritorială în favoarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Buzău, secţia civilă este instanţa competentă a soluţiona cererea de chemare în judecată dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens pe calea prezentului regulator de competenţă, conform art. 135 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 9 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.