Rescission claim anchors jurisdiction in Bucharest; Cluj declination upheld, Bucharest’s reversed.

Şedinţa publică din data de 09 martie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.11.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele B. – moştenitoarea defunctului C. şi D. – decedat la 03.03.2019, acţiunea fiind modificată la data de 31.03.2021 împotriva moştenitoarei acestuia, E. şi pârâţii UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, a solicitat instanţei:

(1) Să constate rezoluţiunea unilaterală extrajudiciară a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 13 ianuarie 2014 la F. prin Notificarea nr. x din 10 mai 2021.

(2) Să fie obligate pârâtele B. şi E. la plata:

- sumei de 120.000 euro, cu titlu de restituire preţ ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/13.01.2014 la F. şi a rezoluţionării sale în privinţa părţii rămase valide;

- sumei de 34.679,4 RON, cu titlu de spor de valoare acumulat de imobil până la data evicţiunii, respectiv 9.05.2018, în temeiul răspunderii civile contractuale;

- sumei de 102.847,39 RON, cu titlu de dobândă legală aferentă preţului supus restituirii, de la data evicţiunii (9.05.2018) şi până la data de 9.05.2021, precum şi în continuare până la data restituirii efective a preţului vânzării;

- sumei de 101.488,34 RON, cu titlu de cheltuielile aferente încheierii şi executării Contractului de vânzare-cumpărare şi cheltuieli de judecată, în temeiul răspunderii civile contractuale.

(3) Pe cale oblică:

În principal: să fie obligate pârâtele UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, în temeiul răspunderii civile delictuale, la plata în favoarea debitorilor, pârâtele B. şi E.:

- sumei de 120.000 euro, cu titlu de prejudiciu material;

- sumei de 34.679,4 RON, cu titlu de prejudiciu material;

- sumei de 102.847,39 RON, cu titlu de dobândă legală aferentă sumei de 120.000 euro de la data anulării Titlului de proprietate (9.05.2018) şi până la data de 9.05.2021, precum şi în continuare până la data plăţii efective, cu titlu de prejudiciu material;

- sumei de 101.488,34 RON, cu titlu de prejudiciu material.

În subsidiar: să fie obligate pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Dej şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, la emiterea unui nou Titlu de proprietate în favoarea pârâtelor B. şi E. pentru punerea în posesie a unui teren în suprafaţă de 2433 mp pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 conform sentinţei civile nr. 892/17.05.2010 a Judecătoriei Dej şi a deciziei civile nr. 621/R din 8.06.2007 a Tribunalului Cluj pronunţate în dosar nr. x/2010,ori acordarea de despăgubiri pentru aceeaşi suprafaţă de teren, ca urmare a anulării Titlului de proprietate nr. x/03.10.2013 emis de Comisia Judeţeană Cluj şi a Procesului-verbal de punere în posesie înregistrat sub nr. x/09.06.2011 la Municipiul Dej în ceea ce priveşte suprafaţa de 2433 mp, înscrisă în tarla nr. x, parcela x, curţi construcţii, suprafaţă înscrisă în CF x Dej, parcela cu nr. cadastral x prin decizia rămasă definitivă nr. 1030/09.05.2018 pronunţată de Tribunalul Cluj, la data de 09.05.2018 în dosar nr. x/2015.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 312/2022 din 27 mai 2022, Tribunalul Cluj a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 30, art. 107 alin. (1), precum şi art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, instanţa a constatat că petitele 1 şi 2 din cererea introductivă, prin care reclamantul a solicitat să se constate rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/13.01.2014 şi obligarea pârâtelor B. şi E. la restituirea preţului, a sporului de valoare, a dobânzii şi a cheltuielilor aferente contractului, sunt petite principale.

Prin petitul 3, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor la plata către pârâtele B. şi E. a sumelor solicitate la petitul 2, pe cale oblică.

Chiar dacă petitul 2 este întemeiat pe răspunderea contractuală a pârâtelor, iar petitul 3 este întemeiat pe răspunderea delictuală, nu se poate reţine că petitul 3 ar fi un petit principal, întrucât a fost formulat pe cale oblică, ceea ce înseamnă că ar putea fi admis numai în măsura în care s-ar admite petitul 2. Aşadar, dat fiind că soluţionarea sa depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principal, instanţa a considerat că petitul 3 reprezintă o cerere accesorie, conform prevederilor art. 30 alin. (4) C. proc. civ.

Drept urmare, aplicând art. 123 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a apreciat că este competentă să soluţioneze cauza instanţa competentă să soluţioneze capetele principale de cerere şi anume petitele 1 şi 2, care au fost formulate împotriva pârâtelor B. şi E..

Cum pârâtele B. şi E. nu au domiciliul în raza Tribunalului Cluj, ci în municipiul Bucureşti, respectiv judeţul Constanţa, iar pârâta B. domiciliază în municipiul Bucureşti, fiind şi cea care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, Tribunalul Cluj a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

2.2. Învestit cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 1756 din 16 noiembrie 2022 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a apreciat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., dat fiind împrejurarea că petitele 1 şi 3 din cerere, astfel cum a fost, în termen legal, modificată această acţiune sunt petite principale, având ca obiect pretenţii opuse unor pârâţi diferiţi şi având temeiuri de drept diferite (răspunderea civilă contractuală şi răspunderea civilă delictuală) şi doar petitul 2 poate fi calificat drept petit accesoriu.

Prin urmare, fiind vorba de capete de cerere diferite, a căror cauză este distinctă, instanţa a considerat că reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente şi, de vreme ce reclamantul a ales să învestească cu soluţionarea cererii Tribunalul Cluj, iar pârâtele UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată au sediul în Cluj, această instanţă este competentă să soluţioneze prezenta cauză.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Problema care a generat desesizarea celor două instanţe aflate în conflict o constituie interpretarea diferită a obiectului acţiunii deduse judecăţii, respectiv calificarea diferită dată de instanţe petitelor acţiunii ca fiind principale sau accesorii, prima instanţă, Tribunalul Cluj, reţinând, în motivarea soluţiei de declinare a competenţei, împrejurarea că acţiunea are ca obiecte principale de cerere petitele 1 şi 2, respectiv rezoluţiunea unui contract de vânzare-cumpărare şi obligarea pârâtelor B. şi E. la plata sumei de 120.000 euro, cu titlu de restituire preţ, a sumei reprezentând spor de valoare acumulat de imobil până la data evicţiunii, în temeiul răspunderii civile contractuale, precum şi a dobânzii legale aferentă preţului supus restituirii, de la data evicţiunii, petitutul formulat pe cale oblică prin cererea introductivă, întemeiat pe răspunderea civilă delictuală fiind un petit subsecvent celui privind rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare.

Cea de a doua instanţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a reţinut că petitele 1 şi 3, respectiv rezoluţiunea contractului şi capătul de cerere întemeiat pe răspunderea civilă delictuală sunt petite principale, având ca obiect pretenţii opuse unor pârâţi diferiţi şi având temeiuri de drept diferite şi doar petitul privitor la restituirea preţului, împreună cu sporul de valoare adus imobilului, a dobânzii legale şi a cheltuielilor aferente încheierii contractului poate fi calificat drept petit accesoriu.

Conform art. 30 alin. (2) – 6 C. proc. civ.: (2) Cererile în justiţie sunt principale, accesorii, adiţionale şi incidentale. (3) Cererea principală este cererea introductivă de instanţă. Ea poate cuprinde atât capete de cerere principale, cât şi capete de cerere accesorii. (4) Cererile accesorii sunt acele cereri a căror soluţionare depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principal. (5) Constituie cerere adiţională acea cerere prin care o parte modifică pretenţiile sale anterioare. (6) Cererile incidentale sunt cele formulate în cadrul unui proces aflat în curs de desfăşurare.

Raportat la aceste prevederi legale, Înalta Curte constată că în speţă, astfel cum rezultă atât din cererea introductivă, cât şi din cererea modificatoare, acţiunea dedusă judecăţii are o cerere principală, una prin care se solicită constatarea rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/13.01.2014 la F.. Scopul final al acţiunii, urmărit de reclamant este să obţină rezoluţiunea contractului, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, prin recuperarea preţului achitat, a sporului de valoare adus imobilului, a dobânzii legale şi a tuturor cheltuielilor aferente încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Ca atare, capătul principal al acţiunii este capătul de cerere întemeiat pe răspunderea civilă contractuală, fără de care reclamantul nu poate atinge scopul final al demersului său judiciar, respectiv obţinerea sumelor de bani arătate mai sus.

Pe de altă parte, capătul de cerere formulat pe cale oblică prin acţiunea introductivă, astfel cum a fost precizat prin cererea modificatoare, acela prin care se solicită atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtelor UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, este un capăt de cerere subsecvent, analiza acestuia urmând a avea loc doar în ipoteza admiterii parţiale a capătului de cerere privind restituirea preţului, a sporului de valoare a dobânzii legale şi a tuturor cheltuielilor aferente încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Rezultă aceasta din modalitatea în care a reclamantul a înţeles să formuleze acest petit prin cererea modificatoare a acţiunii, respectiv să fie obligate pârâtele UAT Municipiul Dej, Consiliul Local al Municipiului Dej, Comisia Locală de Fond Funciar Dej şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, în temeiul răspunderii civile delictuale, la plata in favoarea reclamantului a diferenţei dintre sumele menţionate la petitul (2) şi sumele la care vor fi obligate pârâtele B. şi E., în ipoteza în care aceste pârâte vor fi obligate la plata unor sume mai mici decât sumele solicitate şi indicate la petitul (2).

Conform art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120.

Coroborând aceste dispoziţii cu cele ale art. 30 alin. (4) C. proc. civ., care definesc cererile accesorii, rezultă că art. 123 C. proc. civ. reglementează un caz de prorogare legală a competenţei, în sensul că instanţa competentă să soluţioneze o cerere principală devine competentă a soluţiona şi cererile accesorii, adiţionale şi incidentale formulate în aceeaşi cauză, chiar dacă în mod obişnuit, acestea nu ar fi intrat în competenţa sa materială ori teritorială.

Aceste prevederi legale speciale, ce reglementează o prorogare legală de competenţă în ceea ce priveşte judecata cererilor accesorii şi incidentale, în favoarea instanţei învestite cu soluţionarea cererii principale, au caracter imperativ şi se aplică prin derogare de la normele generale de competenţă materială sau teritorială exclusivă.

Drept urmare, la stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., precum şi domiciliile avute de pârâtele principale B. şi E..

Cum pârâta B. are domiciliul în Bucureşti şi este şi cea care a invocat excepţia de necompetenţă teritorială, solicitând declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Bucureşti, în raport cu dispoziţiile art. 118 C. proc. civ. raportat la cele ale art. 123 alin. (1) şi art. 30 alin. (4) din acelaşi cod, având în vedere că domiciliul uneia dintre pârâtele în contradictoriu cu care a fost formulat capătul principal de cerere este în Bucureşti, Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 09 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.