Nullity of cassation appeal for failure to submit grounds of illegality
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Section I Civil) annulled the appeal filed by the defendant against a lower court order that had suspended the proceedings and maintained the suspension of a motion to restore the case to the roll, leaving the 2021 decision of the Timișoara Court of Appeal in force. The dispute concerned the procedural validity of a cassation appeal where the appellant submitted only a declaration of appeal stating that grounds would be filed separately, but failed to submit those specific grounds to the court record despite multiple opportunities and hearings. Relying on Articles 486, 487, 489, and 496 of the Romanian Code of Civil Procedure, the court held that the requirement to specify the grounds for illegality is mandatory and cannot be waived by a promise to file them later, resulting in the nullity of the appeal due to lack of motivation, with no public order grounds identified to justify judicial intervention.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ, art. 487 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to submit grounds of illegality: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 09 martie 2023
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin încheierea de şedinţă din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost anulată ca insuficient timbrată cererea de repunere pe rol formulată de recurentul A. şi a fost menţinută suspendarea cauzei în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost dispusă prin încheierea din 13 octombrie 2021.
2. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva încheierii din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a declarat recurs pârâtul A..
Prin memoriul de recurs, recurentul a arătat că va depune ulterior motivele de recurs.
3. Înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă la 30 iulie 2021, fiind repartizat aleatoriu Completului nr. 10.
Prin rezoluţia din 07 octombrie 2021, s-a acordat termen la data de 24 noiembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea căii de atac, când, Înalta Curte a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Recurentul a formulat cerere de repunere pe rol, iar, prin încheierea din 18 mai 2022, Înalta Curte a respins cererea de repunere pe rol şi a menţinut măsura suspendării dispuse prin încheierea din 24 noiembrie 2021.
Recurentul a formulat o nouă cerere de repunere pe rol, iar, la termenul din 26 ianuarie 2023, Înalta Curte, constatând faptul că recurentul A. insistă cu privire la împrejurarea că a depus motivele de recurs, însă acestea nu se regăsesc la dosar, a încuviinţat cererea de amânare formulată şi a acordat termen la 09 martie 2023, punând în vedere recurentului să depună la dosar duplicatul motivelor de recurs pe care susţine că le-a înregistrat anterior.
La termenul din 09 martie 2023, Înalta Curte, având în vedere că la dosar nu se regăsesc motivele de recurs, ci doar memoriul de declarare al recursului, iar partea nu a făcut dovada formulării şi depunerii motivelor de nelegalitate, a rămas în pronunţare pe excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând recursul în raport cu excepţia nulităţii recursului, având în vedere dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), respectiv 489 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Art. 487 alin. (1) din acelaţi act normativ prevede că "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".
Aşadar, motivarea recursului se face prin însăşi cererea de recurs sau, în ipoteza în care se depun printr-un memoriu separat, înlăuntrul termenul de exercitare a recursului. Excepţiile prevăzute de textele procedurale precizate vizeză motivele de casare de ordine publică sau situaţia în care termenul de exercitare a căii de atac curge de la alt moment decât cel al comunicării hotărârii.
Conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Prin urmare, obligaţiei procesuale instituite prin textul de lege cuprins în art. 487 alin. (1) C. proc. civ. îi corespunde, corelativ, şi o sancţiune, aceea a nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ.
În cauză, în cuprinsul declaraţiei de recurs formulate de pârâtul A., depuse la 22 iulie 2021, se menţionează faptul că motivele de nelegalitate vor fi depuse ulterior.
Examinând cererea de recurs, se constată că aceasta nu este motivată, fiind o simplă declaraţie de recurs ce nu conţine vreo critică de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., iar recurentul nu a depus la dosarul cauzei memoriu separat care să conţină criticile de nelegalitate aduse împotriva încheierii din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia I civilă.
Or, menţiunea din cererea de recurs, în sensul că motivele vor fi depuse separat nu este de natură să înlăture sancţiunea nulităţii, în speţă nefiind incidente prevederile art. 487 alin. (1) C. proc. civ.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Având în vedere considerentele expuse, reţinând că recursul nu a fost motivat, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 din acelaşi Cod, constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 09 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.