Conflict of jurisdiction in execution objection: territorial competence determined by statutory domicile rather than de facto residence

Şedinţa publică din data de 1 martie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca în data de 18 aprilie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimata B., contestaţie la executare, prin care a solicitat suspendarea executării silite ce face obiectul dosarului executional nr. x/2022 al BEJ C.; anularea întregii executări silite din dosarul executional menţionat anterior; întoarcerea executării silite; obligarea intimatei la plata dobânzii legale penalizatoare, calculate de la data fiecărei plăţi şi până la restituirea efectivă a sumelor încasate nelegal; obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat prevederile art. 712 şi urm. C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 5577 din data de 30 septembrie 2022, Judecătoria Cluj-Napoca – secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., observând că, atât la data înregistrării cererii de executare silită, cât şi la data formulării contestaţiei la executare, debitoarea a indicat că domiciliu său, în fapt, se afla în Bucureşti, Şos. x.

A reţinut instanţa şi că s-a susţinut de către contestatoare faptul că nu a locuit niciodată la domiciliul declarat, din cartea de identitate, respectiv Cluj-Napoca, Bld. 1 decembrie 1918 nr. 128, judeţul Cluj, aceasta fiind proprietara imobilului situat în Bucureşti, Şos. x.

Totodată, a apreciat, că, în acord cu jurisprudenţa în materie, noţiunea de "domiciliu" se raportează la locuinţa unde se găseşte în fapt persoana şi nu corespunde elementelor ce interesează evidenţa populaţiei.

2.2 Prin sentinţa civilă nr. 15729 din 21 noiembrie 2022, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul, pentru soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că, atât la data începerii executării silite, cât şi pe întreg cursul procesului, domiciliul debitoarei A., menţionat, ca atare, în cartea de identitate a acesteia, se afla în Municipiul Cluj-Napoca, Bld. 1 decembrie 1918 nr. 128, judeţul Cluj, domiciliu care este opozabil terţelor persoane, în conformitate cu prevederile art. 91 C. civ.

De asemenea, a precizat că Judecătoria Cluj-Napoca nu a administrat nicio probă pentru a stabili că domiciliul contestatoarei se afla la momentul începerii executării silite la o altă adresă, care să fie, totodată, cunoscută de către intimata în cauză, astfel încât aceasta să îi fie opozabilă.

În ceea ce priveşte cele reţinute de Judecătoria Cluj-Napoca, privitoare la deţinerea în proprietate, de către contestatoare, a unui imobil situat în municipiul Bucureşti, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a arătat că acest fapt nu este suficient pentru a trage concluzia că acest imobil reprezintă domiciliul contestatoarei, iar nu cel înscris în cartea de identitate a acesteia.

A menţionat, de asemenea, că Judecătoriei Cluj-Napoca îi revine competenţa de a judeca prezenta cauză şi prin aceea că a soluţionat anterior cererea de suspendare provizorie a executării silite, pe care a respins-o, ca neîntemeiată, prin încheierea din 19 aprilie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, încheiere prin care s-a declarat competentă general, material şi teritorial în soluţionarea cererii menţionate, cu toate că, potrivit Deciziei RIL nr. 27 din 06 decembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, avea obligaţia să îşi decline competenţa, în cazul în care considera că nu este instanţă de executare, motiv pentru care a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi a declinat competenţa de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Litigiul dedus judecăţii vizează contestaţia la executare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B., formulată împotriva executări silite din dosarul executional nr. x/2022 al BEJ C..

În cauză, executarea silită a fost pornită la cererea creditoarei B., înregistrată la BEJ C. în data de 26 ianuarie 2022 (conform dovezii de la dosar Judecătoria Cluj-Napoca), fiind formulată în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 3868 din 03 iunie 2021, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2020, definitivă în data de 23 august 2021, executare silită încuviinţată prin încheierea civilă nr. 1085 din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Problema care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă a fost determinată de aprecierea diferită, a celor două instanţe în conflict, cu privire la domiciliul debitorului, la care se face referire în dispoziţiile art. 651 C. proc. civ.

Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca s-a raportat la locuinţa în fapt a contestatoarei la data formulării cererii de executare silită, astfel cum a fost aceasta indicată în cuprinsul contestaţiei la executare, din precizarea acesteia, potrivit căreia nu a locuit niciodată la adresa menţionată în cuprinsul cărţii sale de identitate şi din susţinerea că intimata ar fi avut cunoştinţă de faptul că domiciliul real, faptic al contestatoarei se află pe raza municipiului Bucureşti .

La rândul său, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a avut în vedere domiciliul evidenţiat în actul de identitate al contestatoarei, în condiţiile în care Judecătoria Cluj-Napoca nu a administrat nicio probă pentru a stabili că domiciliul contestatoarei se afla la momentul începerii executării silite la o altă adresă decât cea menţionată în cartea sa de identitate, iar apoi, după eventuala confirmare a acestei susţineri a contestatoarei, pentru a stabili şi că intimata ar fi cunoscut acest lucru, condiţie indispensabilă pentru ca domiciliul în discuţie să îi fie opozabil.

Dispoziţiile cuprinse în C. civ. cu privire la domiciliu şi reşedinţă au următorul conţinut:

Art. 87: "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."

Art. 88: "Reşedinţa persoanei fizice este în locul unde îşi are locuinţa secundară."

Art. 90 alin. (1): "Reşedinţa va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut."

Art. 91: "(1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.

(2) În lipsa acestor menţiuni, sau când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane.

(3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune."

Raportat la situaţia de fapt, astfel cum rezultă aceasta din înscrisurile aflate la dosar, se constată că debitoarea avea domiciliul la data declanşării executării silite (26 ianuarie 2022) în mun. Cluj-Napoca, Bld. 1 decembrie 1918 nr. 128, jud. Cluj, astfel cum rezultă din verificările efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D. şi din copia de pe cartea de identitate, aflate în dosarul primei instanţe sesizate.

Se impune a se menţiona că, prin declararea domiciliului, în baza de date a evidenţei persoanelor, se asigură efectul de opozabilitate al acestuia în raport cu terţii, potrivit dispoziţiilor art. 91 alin. (1) C. civ., anterior citate.

Prin umare, în condiţiile în care contestatoarea nu a făcut dovada contrară menţiunilor din cuprinsul cărţii sale de identitate, cu privire la domiciliul său real, ce putea fi cunoscut, la data sesizării organului de executare, prin alte mijloace de cel căruia i se opune acesta, conform art. 91 alin. (3) C. civ., în cauză vor rămâne aplicabile dispoziţiile art. 91 alin. (1) şi (2) C. civ., anterior citate.

În acest sens este şi Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că "încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel".

Cum, în speţă, cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 3868 din 03 iunie 2021, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2020, a fost admisă de Judecătoria Cluj-Napoca, nefiind incidentă o ipoteză de excepţie, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală din C. proc. civ., care să justifice determinarea competenţei în speţă în raport cu alte criterii, competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect "contestaţie la executare", se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită şi anume Judecătoria Cluj-Napoca, ca instanţă de executare.

De asemenea, se impune a se menţiona şi că, în speţă, este aplicabilă Decizia nr. 27 din 6 decembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că "În contextul pronunţării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021, prin care a fost stabilită instanţa competentă material să soluţioneze contestaţia la executare, respectarea dezlegării date prin această decizie impune instanţei învestite cu o cerere de suspendare provizorie a executării silite obligaţia de a-şi verifica competenţa pentru a se asigura respectarea principiului unicităţii instanţei de executare."

Astfel, invocarea de către Judecătoria Cluj-Napoca a excepţiei necompetenţei teritoriale în soluţionarea cauzei având ca obiect contestaţie la executare, la un moment ulterior pronunţării încheierii civile nr. 4666/CC din 19 aprilie 2022, dată în dosarul nr. x/2022, prin care s-a declarat competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza având ca obiect suspendarea provizorie a executării silite din dosarul execuţional nr. x/2022 al BEJ C., este contrară dezlegărilor obligatorii date prin Deciziei RIL nr. 27 din 6 decembrie 2021.

Pentru toate aceste considerente, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca – secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca – secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 1 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.