Territorial jurisdiction for enforcement objection: unity of the execution court overrides debtor domicile abroad
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction, assigning the case to the Court of Sector 2 Bucharest as the competent execution court. The dispute concerned an objection to enforcement (*contestație la executare*) filed by debtors against a forced execution based on an executive title, where the initial court (Court of Sector 2 Bucharest) declined territorial competence on the grounds that the debtors’ domicile was abroad, referring the case to the creditor’s domicile (Cluj-Napoca Court); however, the Cluj-Napoca Court declined back to the original court citing the unity of the execution court principle. The Court ruled that under Articles 714(1) and 651(3) of the Code of Civil Procedure, the court that authorized the enforcement retains exclusive competence for subsequent incidents, including objections, regardless of the debtor’s current location or the creditor’s domicile, applying the binding interpretation from Judgment No. 20/2021 which establishes that the court granting authorization remains the competent execution court for the entire duration of the enforcement proceedings unless a specific statutory exception applies.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 112 din C. proc. civ, art. 135 din C. proc. civ; Territorial jurisdiction for enforcement objection: unity of the execution court overrides debtor domicile abroad: , contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 712, art. 706, art. 707, art. 711 şi art. 723-725 C. proc. civ., precum şi pe celelalte dispoziţii legale menţionate în cuprinsul contestaţiei la executare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 februarie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă, la data de 05 aprilie 2022, sub nr. x/2022, contestatorii A. şi B., în contradictoriu cu intimata C. S.A., au formulat contestaţie la executare împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al BEJ D., solicitând ca instanţa, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună anularea executării propriu-zise, precum şi a tuturor formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 27/2022, întoarcerea executării efectuate în dosarul execuţional ca urmare a anulării executării silite propriu-zise, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat, fotocopierea dosarului execuţional, precum şi restituirea taxei de timbru în baza O.U.G. nr. 80/2013.
În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 712, art. 706, art. 707, art. 711 şi art. 723-725 C. proc. civ., precum şi pe celelalte dispoziţii legale menţionate în cuprinsul contestaţiei la executare.
Prin sentinţa civilă nr. 8304 din 27 iunie 2022, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
În motivare, această instanţă a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., întrucât domiciliul debitorilor nu se află în România, ci în Australia, iar în atare situaţie, instanţa de executare este cea de la sediul creditoarei, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca.
Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, prin încheierea civilă nr. 7066/2022 din 25 noiembrie 2022, a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată de intimată, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Pentru a dispune astfel, instanţa a constatat aplicabilitatea în speţă a prevederilor art. 714 alin. (1) şi a art. 651 alin. (1)-(3) C. proc. civ., precum şi a considerentelor Deciziei nr. 2/27.09.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
Astfel, a reţinut că Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti este instanţa de executare, având în vedere că potrivit dovezii de interogare DEPABD efectuată de organul de executare, domiciliul debitorilor la data sesizării organului de executare, este situat în Bucureşti, str. x, fiind domiciliul acestora încă din anul 2015, iar instanţa care a pronunţat încheierea de încuviinţare a executării silite este Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, prin încheierea din 02 februarie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă contestaţia la executare împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al BEJ D., prin care contestatorii au solicitat instanţei să dispună anularea executării propriu-zise şi a tuturor formelor de executare întocmite în dosarul de executare, precum şi întoarcerea executării efectuate în dosarul execuţional ca urmare a anulării executării silite propriu-zise.
Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi Judecătoria Cluj-Napoca şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, ambele făcând aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 C. proc. civ., prima reţinând că domiciliul contestatorilor este în Australia, sens în care instanţa de executare este cea de la sediul creditoarei, iar a doua instanţă reţinând că, raportat la obiectul dosarului, sunt incidente considerentele deciziei RIL nr. 20/2021, respectiv principiul unicităţii instanţei de executare.
Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".
Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.
Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului şi ale dosarului execuţional, prin încheierea din 2 februarie 2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti – secţia civilă, în dosarul nr. x/2022, aflată la fila x în vol. I al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petentul BEJ D. şi a fost încuviinţată executarea silită a debitorilor A. şi B. în dosarul de executare silită nr. x/2022, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de garanţie reală imobiliară autentificat sub nr. x/13.10.2008 de Notar Public E. din cadrul BNP F., G., H., prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului creditorului C. rezultat din titlul executoriu, precum şi a cheltuielilor de executare.
În acest context, se reţine că, potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."
Aplicând pentru identitate de raţionament aceste statuări şi în speţa de faţă, se reţine că în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu cereri sau incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, precum contestaţia la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.
Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, nefiind incidentă o ipoteză de excepţie, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală din C. proc. civ., care să justifice determinarea competenţei în speţă, în raport cu alte criterii, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, ca instanţă de executare.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.