Competence conflict over land registry complaints: legal extension of jurisdiction via joinder overriding exclusive territorial rules

Şedinţa publică din data de 16 februarie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată ce face obiect al dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti

Prin plângerea înregistrată la data de 19 ianuarie 2022, la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, sub nr. x/2022, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt, anularea încheierii nr. 135512 din data de 03 ianuarie 2022 pronunţată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucuresti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti, în dosarul nr. x/2021 şi a încheierii nr. 120698 din data de 11 noiembrie 2021 pronunţată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucuresti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti, anularea/rectificarea notării măsurii asiguratorii până la concurenţa sumei de 2.861.215 RON cu privire la imobilul cu numărul cadastral x, înscris în cartea funciară x a Municipiului Bucureşti, având ca proprietari pe B. şi A., în cotă de 1/1 de sub B1, notarea plângerii în cartea funciară şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt, A. a arătat că registratorul a dispus notarea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile pe care le deţine, fără a verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru o astfel de operaţiune efectuată în cartea funciară, şi că nu i-au fost comunicate actele care au stat la baza notării.

În drept, petentul a invocat dispoziţiile art. 31 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996 şi art. 453 din C. proc. civ.

Intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt a formulat întâmpinare, în termen procedural, prin care a invocat excepţia conexităţii, cu consecinţa conexării la dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

În termen procedural a formulat întâmpinare şi intimatul Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

2. Încheierea din data de 5 mai 2022 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti

Prin încheierea din data de 5 mai 2022, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia conexităţii dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Slatina şi a dispus înaintarea dosarului la Judecătoria Slatina, completul CC16, pentru a fi soluţionate împreună.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că, pe rolul Judecătoriei Slatina, se află dosarul nr. x/2022, cu aceleaşi părţi, în care s-a solicitat analizarea valabilităţii încheierii de respingere a cererii de reexaminare nr. x din 10 decembrie 2021 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olt, fiind invocate motive de nulitate similare.

3. Cererea de chemare în judecată ce face obiect al dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti

Aceeaşi plângere prin care petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt, anularea încheierii nr. 132792 din data de 03 ianuarie 2022 pronunţată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucuresti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti, în dosarul nr. x/2021 şi a încheierii nr. 120701 din data de 10 noiembrie 2021 pronunţată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucuresti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2021, a fost înregistrată la data de 19 ianuarie 2022, la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, sub nr. x/2022

Intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt a formulat întâmpinare, în termen procedural, prin care a invocat excepţia conexităţii, cu consecinţa conexării la dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

În termen procedural a formulat întâmpinare şi intimatul Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

4. Încheierea din data de 10 iunie 2022 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti

Prin încheierea din data de 10 iunie 2022, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia conexităţii dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti care, la rândul său, a fost conexat la dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Slatina şi a dispus înaintarea dosarului la Judecătoria Slatina.

5. Încheierea din data de 29 iunie 2022 a Judecătoriei Slatina

Prin încheierea din data de 29 iunie 2022, în temeiul dispoziţiilor art. 139 alin. (5) din C. proc. civ., Judecătoria Slatina a dispus disjungerea dosarului nr. x/2022, care fusese conexat la dosarul nr. x/2022, cu motivarea că dosarul nr. x/2022 era în stare de judecată.

6. Sentinţa civilă nr. 2907 din data de 29 iunie 2022 a Judecătoriei Slatina

Prin sentinţa civilă nr. 2907 din data de 29 iunie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Slatina a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Aceasta a avut în vedere dispoziţiile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, potrivit cu care plângerea împotriva încheierii de carte funciară se soluţionează de către judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se găseşte imobilul, motivat şi de faptul că instanţa trebuie să solicite biroului de carte funciară comunicarea dosarului încheierii, a copiei cărţii funciare şi notarea plângerii în cartea funciară.

Judecătoria Slatina a reţinut că, faţă de locul situării imobilului, competenţa de soluţionare a plângerii de carte funciară aparţine Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

7. Sentinţa civilă nr. 9235 din data de 14 octombrie 2022 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 9235 din data de 14 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale absolute, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a celor două cereri conexate în favoarea Judecătoriei Slatina. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că, urmare a conexării dosarelor, a intervenit un caz de prorogare legală de competenţă în favoarea Judecătoriei Slatina care a devenit competentă să soluţioneze şi plângerile conexate care fuseseră înregistrate, iniţial, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În cuprinsul hotărârii pronunţate se arată că nu este permis vreunei instanţe, în absenţa unui text legal, să ignore dispoziţiile art. 139 alin. (3) din C. proc. civ. şi să trimită cauza înapoi instanţei iniţial sesizate. A se permite acest demers ar echivala cu lipsirea de aplicabilitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (1) din acelaşi act normativ potrivit cu care "Pentru asigurarea unei bune judecăţi, în primă instanţă este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură. Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestite" situaţie care nu poate fi acceptată.

În opinia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, dispoziţiile legale trebuie interpretate în sensul în care produc efecte juridice. Declinarea competenţei de către o instanţă legal învestită în astfel de condiţii tinde să provoace părţilor o vătămare gravă, în condiţiile în care riscul de pronunţare de hotărâri contradictorii şi de afectare a posibilităţii unei bune judecăţi, care a impus conexarea, redevine actual.

O interpretare contrară ar conduce la declinări de competenţă, în mod neoportun, de către instanţele de judecată, fără ca măsura să poată fi supusă vreunui control judiciar, fapt ce implicit ar atrage şi încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pentru părţile implicate în proces, în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii într-un termen rezonabil şi judecata cu respectarea principiului legalităţii.

Prin urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 130 alin. (3), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (1) şi alin. (3) din C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

8. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Slatina îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Prin cele două plângeri înregistrate pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti sub nr. x/2022 şi, respectiv, 1586/299/2022, conexate, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt, anularea încheierii de reexaminare nr. 135512 din data de 03 ianuarie 2022, a încheierii de notare a sechestrului asigurator nr. 120698 din data de 11 noiembrie 2021, a încheierii de reexaminare nr. 132792 din data de 03 ianuarie 2022 şi a încheierii de notare a sechestrului asigurator nr. 120701 din data de 10 noiembrie, încheieri emise de reprezentanţii Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti.

În considerarea dispoziţiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, aceste plângeri de carte funciară sunt de competenţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în a cărei circumscripţie se găsesc imobilele asupra cărora s-a dispus aplicarea măsurii sechestrului asigurator.

Însă, cele două dosare conexate au fost trimise la Judecătoria Slatina, în vederea conexării cu dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul acestei instanţe, pentru o mai bună administrare a justiţiei, în sensul de a se evita pronunţarea de soluţii contradictorii în acţiuni ce vizează acelaşi raport juridic existent între reclamant şi autorităţile intimate, diferite fiind circumscripţiile în raza cărora se găsesc imobilele asupra cărora s-a aplicat măsura asiguratorie.

Înalta Curte reţine că, prin instituţia juridică a conexării, legiuitorul a reglementat, în art. 139 din C. proc. civ., un caz de prorogare legală a competenţei, în sensul că instanţa competentă să soluţioneze o cerere de chemare în judecată devine competentă a soluţiona şi alte cereri cu care are o strânsă legătură, chiar dacă, în mod obişnuit, acestea nu ar fi intrat în competenţa sa materială ori teritorială.

Prorogarea legală de competenţă produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent dacă cererile conexate se soluţionează concomitent ori se procedează la disjungerea cererii conexate, în baza dispoziţiilor art. 139 alin. (5) din C. proc. civ., şi formarea unui nou dosar, ca urmare a faptului că cererea la care s-a conexat este în stare de judecată.

Aceste prevederi legale speciale, ce reglementează o prorogare de competenţă în ceea ce priveşte judecata cererilor în favoarea instanţei investite cu soluţionarea cererii iniţiale, sunt imperative şi se aplică prin derogare de la normele generale de competenţă materială sau teritorială exclusivă.

De aceea, dacă după prorogarea de competenţă, cererea conexată este disjunsă, instanţa nu va declina competenţa de soluţionare a acesteia în favoarea instanţei care, în mod normal, ar fi fost competentă să judece această cerere formulată pe cale separată, chiar dacă cererea la care a fost conexată a fost soluţionată între timp.

Prin urmare, în cauză, judecarea plângerilor de carte funciară înregistrate, iniţial, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, este de competenţa instanţei competente să soluţioneze cererea la care s-a dispus conexarea, respectiv Judecatoria Slatina, întrucât operează prorogarea legală de competenţă, chiar dacă imobilele ce fac obiect al drepturilor tabulare şi asupra cărora s-a dispus măsura sechestrului asigurator, se află în altă circumscripţie.

O soluţie contrară ar putea conduce la pronunţarea unor hotărâri contradictorii de către cele două instanţe, deşi, în toate cele trei plângeri de carte funciară, reclamantul a supus controlului judiciar acelaşi raport juridic în care este implicat, contestând măsurile asiguratorii care vizează imobile situate în circumscripţii diferite. Situaţia de fapt şi de drept este aceeaşi, doar locaţia bunurilor este diferită, împrejurare care a atras competenţe diferite. Or, pentru evitarea unor dezlegări contradictorii ale aceleaşi probleme deduse judecăţii, se impune menţinerea competenţei de soluţionare a plângerilor de carte funciară în favoarea Judecătoriei Slatina, faţă de care a operat prorogarea legală de competenţă.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 139 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din acelaşi act normativ, va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.