Untimely appeal annulled for unpaid stamp duty; sale substitution and eviction order stand.

Şedinţa publică din data de 16 februarie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 21 aprilie 2020, pe rolul Tribunalului Bucureşti, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul B., pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat în Bucureşti, str. x, înscris în Cartea Funciară nr. x a Municipiului Bucureşti, compus din terenul în suprafaţă de 204 mp şi construcţia C1 având regim de înălţime D+P+2E, în suprafaţă construită la sol de 127 mp şi o suprafaţă desfăşurată de 511,26 mp, având următoarea compunere: la demisol: garaj în suprafaţă de 77,78 mp, sas în suprafaţă de 6,02 mp, centrală termică în suprafaţă de 10,08 mp, spălătorie în suprafaţă de 6,68 mp, întregul demisol având o suprafaţă utilă de 100,56 mp şi o suprafaţă totală de 103,43 mp, inclusiv scări în suprafaţă de 2,87 mp, la parter: hol în suprafaţă de 11 mp, cameră de zi în suprafaţă de 45,34 mp, baie în suprafaţă de 7,88 mp, sufragerie în suprafaţă de 16,88 mp, bucătărie în suprafaţă de 15,76 mp, parterul având o suprafaţă utilă de 97,40 mp şi o suprafaţă totală de 103,72 mp, inclusiv scări în suprafaţă de 6,32 mp, la etajul 1: dormitor în suprafaţă de 17,95 mp, hol în suprafaţă de 15,94 mp, baie în suprafaţă de 8,08 mp, dormitor în suprafaţă de 14,18 mp, dormitor în suprafaţă de 21,39 mp, dressing în suprafaţă de 4,68 mp, baie în suprafaţă de 6,28 mp, parterul având o suprafaţă utilă de 88,50 mp şi o suprafaţă totală de 106,22 mp, inclusiv scări în suprafaţă de 4,00 mp, terasă în suprafaţă de 6,10 mp, balcon în suprafaţă de 7,62 mp, la etajul 2: cameră în suprafaţă de 13,27 mp, culoar în suprafaţă de 9,38 mp, birou în suprafaţă de 11,75 mp, saună în suprafaţă de 1,77 mp, bibliotecă în suprafaţă de 22,76 mp, baie în suprafaţă de 12,70 mp, cu o suprafaţă utilă de 71,63 mp şi o suprafaţă totală de 87,42 mp, inclusiv terasă în suprafaţă de 9,82 mp şi scări în suprafaţă de 5,97 mp.

A solicitat, de asemenea, ca prin hotărârea ce urmează a se pronunţa să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat în Bucureşti, str. x, precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 88 din 22 ianuarie 2021, Tribunalul Bucureşti – secţia a V-a Civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., ca neîntemeiată.

3. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti

Prin decizia civilă nr. 40 A din data de 17 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost admis apelul declarat de reclamantul A., a fost schimbată în tot sentinţa apelată, în sensul că a fost admisă cererea de chemare în judecată şi constatată intervenită între părţi vânzarea-cumpărarea cu privire la imobilul situat în Bucureşti, str. x, înscris în Cartea Funciară nr. x compus din terenul în suprafaţă de 204 mp, identificat prin numărul cadastral x şi construcţia C1 având regim de înălţime D+P+2E, în suprafaţă construită la sol de 127 mp şi o suprafaţă desfăşurată de 511,26 mp, identificată prin numărul cadastral x – C1, hotărârea ţinând loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilul menţionat. De asemenea, s-a dispus evacuarea pârâtului din imobil şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată pentru cele două stadii procesuale, fond şi apel.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 31 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a dispus îndreptarea erorii materiale din dispozitivul deciziei pronunţate de aceeaşi instanţă, cu privire la numărul poştal al imobilului pentru care s-a constatat intervenită vânzarea – cumpărarea, acesta fiind 71 şi nu 1 cum fusese menţionat.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 40A din data de 17 ianuarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, îndreptată prin încheierea din camera de consiliu din 31 ianuarie 2022, pârâtul B. a declarat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate.

Acesta a solicitat desfiinţarea deciziei recurate şi menţinerea sentinţei instanţei de fond, apreciind că este incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În acest sens, a arătat că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 1669 alin. (1) din C. civ. întrucât a constatat intervenită convenţia dintre părţi, fără a sesiza că nu sunt îndeplinite cerinţele legale în acest sens, respectiv condiţia ca una dintre părţi să refuze autentificarea actului. În cauză, nu se poate reţine un refuz întrucât recurentul – pârât a fost în imposibilitatea de a se deplasa, pe perioada stării de urgenţă, pe teritoriul României, pentru a putea perfecta contractul. În acest sens, înţelege să invoce dispoziţiile Decretului Prezidenţial nr. 195 din 16 martie 2020, prin care s-a instituit starea de urgenţă şi ale Decretului Prezidenţial nr. 240 din 14 aprilie 2020, prin care s-a prelungit această stare de urgenţă, dar şi celelalte acte normative care au instituit interdicţii de circulaţie.

De aceea, apreciază că, în raport de data stabilită de părţi pentru încheierea contractului, respectiv 6 aprilie 2020, imposibilitatea de prezentare la notar îmbracă forma unui caz de forţă majoră, fiind aplicabile dispoziţiile art. 1634 din C. civ.. Astfel, până în mai 2020, a existat o imposibilitate absolută temporară de executare. În opinia recurentului, acest aspect a fost sesizat, în mod corect, de către instanţa de fond, fiind înlăturată de către instanţa de apel.

Recurentul arată că, ulterior datei de 15 mai 2020 şi-a manifestat intenţia de a renunţa la încheierea actului de vânzare-cumpărare, în considerarea dreptului de dezicere stabilit prin art. 7.1. din antecontract, cu obligaţia de a restitui avansul şi daune interese. Prin urmare, nici după data de 15 mai 2020 nu sunt întrunite cerinţele legale pentru ca instanţa să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

În concluzie, recurentul – pârât a solicitat instanţei de recurs să desfiinţeze decizia nr. 40/2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III -a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi să menţină sentinţa nr. 88 din 22 ianuarie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a V-a Civilă.

5. Apărările formulate

Prin întâmpinarea depusă la dosar, în termen procedural, reclamantul A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea, ca legală şi temeinică, a deciziei pronunţate în apel.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul, din perspectiva excepţiei de netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

În cauza pendinte, prin rezoluţia din data de 15 septembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 8.924,7 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

La termenul din data de 26 ianuarie 2023, cauza a fost amânată pentru lipsă de procedură cu recurentul care, pentru termenul din data de 16 februarie 2023, a fost citat cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Cu toate acestea, nu s-a conformat obligaţiei stabilite de instanţă şi nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, până la termenul fixat pentru soluţionarea recursului.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".

În aceste condiţii, Înalta Curte, reţinând că neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancţionează cu anularea cererii, dând eficienţă dispoziţiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 40A din 17 ianuarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, îndreptată prin încheierea din camera de consiliu din 31 ianuarie 2022.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.