Effect of Party Withdrawal on Extraordinary Appeal: Dismissal of Cassation Based on Notarized Renunciation Under Civil Disposition Principles

Şedinţa publică din data de 16 februarie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, la data de 20 iunie 2019, sub numărul x/2019, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii C., D., E. şi F., solicitând instanţei de judecată să constate că pârâţii răspund pentru evicţiunea lucrului cumpărat de reclamanţi de la aceştia şi să-i oblige la restituirea preţului plătit, de 2.080.000 RON, potrivit contractelor de vânzare cumpărare nr. x/2006 şi actelor adiţionale acestora, sumă ce urmează a fi actualizată în funcţie de rata inflaţiei.

Pârâţii C., D. şi E. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, excepţia netimbrării cererii, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Prin sentinţa civilă nr. 104 din 9 iunie 2020 pronunţată de Tribunalul Argeş, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, în circumscripţia căruia se află domiciliul pârâţilor.

La solicitarea instanţei, prin cererea formulată la data de 11 noiembrie 2020, reclamanţii au precizat că suma pe care o solicită este de 2.080.000 RON, fără reactualizare cu indicele inflaţiei şi dobânda legală şi că data efectivă când a avut loc evicţiunea este data de 22 iunie 2016, când a fost pronunţată decizia civilă nr. 112 din 22 iunie 2016 de către Tribunalul Gorj

2. Hotărârea Tribunalului Dolj

Prin sentinţa civilă nr. 276 din data de 13 mai 2021, Tribunalul Dolj a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâţii C., D. şi E. şi a respins acţiunea dedusă judecăţii ca urmare a prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamanţilor.

3. Hotărârea Curţii de Apel Craiova

Prin decizia civilă nr. 201 din 30 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova s-a admis apelul, s-a anulat sentinţa şi s-a reţinut cauza pentru rejudecare, constatându-se că, în mod greşit, Tribunalul a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

După rejudecare, prin decizia civilă nr. 254 din data de 7 iulie 2022, Curtea de Apel Craiova – secţia I Civilă a respins, ca nefondată, acţiunea precizată, formulată de reclamanţii B. şi A., în contradictoriu cu pârâţii E., D., C. şi F., reţinută, spre rejudecare, în urma anulării sentinţei civile nr. 276 din 13 mai 2021, prin decizia nr. 201 din 30 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova. A obligat reclamanţii la plata, în solidar, către pârâţi a sumei de 4.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat redus.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 201 din data de 30 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia I Civilă, pârâţii E., D. şi C. au declarat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate.

Prin cererea de recurs, pârâţii au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi menţinerea sentinţei civile nr. 276 din data de 13 mai 2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, invocând incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Recurenţii - pârâţi apreciază că hotărârea instanţei de apel este contradictorie întrucât se îndepărtează de noţiunea şi esenţa evicţiunii, reducând-o doar la cea de drept. În opinia lor, evicţiunea constă fie în pierderea proprietăţii lucrului, fie în tulburarea cumpărătorului în exercitarea prerogativelor sale de proprietar. În speţă, intimaţilor - reclamanţi li s-a suspendat folosinţa, prin adresa din 13 mai 2013, intervenind, astfel, o tulburare a prerogativelor dreptului lor de proprietate. În aceste condiţii, nu prezintă relevanţă, ca dată de începere a termenului de prescripţie, data de 22 iunie 2016, când s-a stabilit de către Tribunalul Gorj, cu caracter definitiv, că moştenitorii lui G. sunt îndreptăţiţi la reconstituirea unei suprafeţe mai mici de teren.

De asemenea, arată că hotărârea instanţei de apel este contradictorie şi cu privire la calitatea de destinatari a intimaţilor, în ceea ce priveşte adresa nr. x din data de 13 mai 2013. Aceştia i-au cunoscut conţinutul, dovadă fiind demersul judiciar ce a făcut obiect al dosarului nr. x/2013 şi sentinţa nr. 5213 din data de 14 august 2013 a Tribunalului Vâlcea. Mai mult, intimaţii au cunoscut situaţia şi prin prisma calităţii lor, B. fiind şeful ocolului silvic iar A. asociat şi administrator al societăţii H. S.A.

În memoriul de recurs, recurenţii - pârâţi susţin că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor legale care privesc regimul terenurilor cu vegetaţie forestieră şi se depărtează de conţinutul adresei nr. x din 13 mai 2013 întrucât, în speţă, era vorba de exploatarea unor astfel de terenuri iar nu de paza lor.

Aceştia arată că instanţa de apel a făcut şi o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 374/2006, care prevăd expres în ce condiţii se suspendă serviciul public, respectiv când s-a invocat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate. Or, după încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, intimaţii - reclamanţi s-au comportat ca proprietari, exploatând terenurile. Tulburarea, în speţă, este nu doar una de fapt ci şi una de drept, întrucât instituţiile statului au dispus sistarea serviciului public, ca urmare a invocării nulităţii titlurilor de proprietate. Însă, faptul că, în mod definitiv, s-a stabilit că în anul 2016 nu erau îndreptăţiţi la reconstituirea suprafeţei de 720 ha este irelevant, din moment ce folosinţa era tulburată deja.

Pentru aceste motive, recurenţii – pârâţi au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi menţinerea sentinţei civile nr. 276 din data de 13 mai 2021 pronunţată de Tribunalul Dolj.

5. Procedura derulată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 19 septembrie 2022, fiind repartizat aleatoriu Completului nr. 8.

La data de 13 februarie 2023, recurenţii – pârâţi au transmis instanţei de recurs, prin email şi oficiul poştal, o cerere de renunţare la judecarea recursului, autentificată sub nr. x din data de 13 februarie 2023 la Biroul Individual Notarial I..

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie.

Asupra cererii de renunţare la judecata recursului, formulată de recurenţii – pârâţi E., D. şi C., Înalta Curte reţine următoarele:

Manifestarea de voinţă a recurenţilor - pârâţi, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o achiesare la hotărârea instanţei de apel, un act de dispoziţie al acestora, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii, prevăzut de dispoziţiile art. 9 din C. proc. civ., ce guvernează procesul civil.

Potrivit dispoziţiilor art. 463 din C. proc. civ. "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre."

Astfel, achiesarea la hotărâre poate avea loc şi ulterior exercitării căii de atac, chiar şi după trimiterea dosarului la instanţa superioară, titularul acesteia putând oricând să se desisteze de continuarea judecăţii căii de atac (ordinară sau extraordinară), caz în care instanţa învestită cu soluţionarea ei va face aplicarea dispoziţiilor art. 463 din C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că sunt îndeplinite cerinţele achiesării, în sensul că există o manifestare de voinţă neechivocă, neviciată, expresă, ce rezultă dintr-un act notarial, respectiv declaraţia autentificată sub nr. x din data de 13 februarie 2023 la Biroul Individual Notarial I., recurenţii – pârâţi au capacitatea de a efectua acte de dispoziţie iar legea nu interzice, în mod expres, posibilitatea achiesării în astfel de raporturi juridice, cum e cel dedus judecăţii.

În urma verificării îndeplinirii condiţiilor şi exigenţelor legale, Înalta Curte urmează ca, în aplicarea principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, să ia act de renunţarea recurenţilor - pârâţi la judecata recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea recurenţilor - pârâţi E., D. şi C. la judecarea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 201 din 30 mai 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.