Territorial competence for enforcement challenges: Uniqueness of the execution court overriding debtor's domicile

Şedinţa publică din data de 14 februarie 2023

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 06.05.2022, sub nr. x/2022, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul B., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună: anularea tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. x/2022 al B.E.J. C.; anularea încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 30.03.2022, pronunţate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. x/2022; restituirea taxei judiciare de timbru achitate în prezentul dosar şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 5703 din 6 octombrie 2022, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, raportându-se la art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., precum şi la decizia nr. 20/20201, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, a reţinut că, în speţă, există o încheiere de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, aceasta fiind instanţa de executare competentă să soluţioneze contestaţia la executare.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-civilă, prin sentinţa civilă nr. 502 din 19.01.2023 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a suspendat judecata cauzei; a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că domiciliul contestatoarei, în sensul art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este în Bucureşti, iar reşedinţa în Cluj-Napoca, judeţul Cluj, reşedinţă stabilită din data de 22.06.2021, astfel cum rezultă din interogarea DEPABD efectuată de executor.

S-a mai reţinut că Decizia nr. 20/27.09.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are aplicabilitate în prezenta cauză, având în vedere că acea decizie are ca situaţie premisă situaţia în care există un titlu executoriu, iar în respectivul titlu figurează mai mulţi debitori care au domicilii sau sedii diferite, situate în raza de competenţă a mai multor judecătorii.

S-a apreciat că în prezenta cauză există o unică instanţă de executare, respectiv instanţa competentă teritorial în raport cu specificul cauzei (desfăşurarea unui program de legături personale cu minora care locuieşte cu mama sa în Cluj-Napoca, program care presupune preluarea minorei de la locuinţa mamei) şi cu elementele conturate de art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul litigiului este reprezentat de contestaţia la executare formulată în dosarul execuţional nr. x/2022 al B.E.J. C. de către debitoarea-contestatoare A., în contradictoriu cu creditorul-intimat B., prin care s-a solicitat anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul execuţional, anularea încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 30.03.2022, pronunţate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. x/2022, restituirea taxei judiciare de timbru, cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea înregistrată la 17 martie 2022 de BEJ C., intimatul-creditor B. a solicitat executarea silită a sentinţei civile nr. 623 din 10 februarie 2022 pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021, prin care contestatoarea debitoare a fost obligată să respecte programul de legături personale dintre intimat şi fiica sa minoră, D., formându-se astfel dosarul de executare nr. 147/2022.

Prin încheierea din 30 martie 2022 pronunţată de Judecătoria Sector 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2022, s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 623 din 10 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021.

Conflictul negativ de competenţă este generat de modul de interpretare a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. în vederea determinării instanţei de executare.

Înalta Curte reţine că în conformitate cu prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

De asemenea, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Înalta Curte constată că în cauză, încuviinţarea executării silite a fost dispusă prin încheierea din 30 martie 2022 pronunţată de Judecătoria Sector 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2022, astfel că din perspectiva exigenţelor art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., o dată ce instanţa de executare a fost stabilită ca fiind Judecătoria Sector 5 Bucureşti, acesteia îi revine competenţa soluţionării contestaţiei la executare.

În sprijinul raţionamentului expus sunt şi statuările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată în recurs în interesul legii, în sensul că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Astfel, în motivarea deciziei menţionate, s-a reţinut principiul unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi cererile având ca obiect contestaţie la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

De altfel, considerentele acestei decizii, ignorate de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti sunt decizorii, fiind tranşate chestiuni de principiu cu privire la unicitatea instanţei de executare, indiferent de obiectul cauzei în care s-a pronunţat titlul executoriu sau de numărul debitorilor.

Prin urmare, ţinând seama de împrejurarea că instanţa de executare a fost deja determinată prin efectul pronunţării încheierii de încuviinţare a executării silite, de caracterul imperativ al normei înscrise în art. 714 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul art. 135 C. proc. civ. Înalta Curte urmează a constata că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti este instanţa de executare şi în consecinţă, aceleiaşi instanţe îi revine şi competenţa de a soluţiona contestaţia la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 februarie 2023.