Extralong land sale substitute deed and succession estate jurisdiction: negative conflict resolved in favor of the court of the principal action despite exclusive territorial competence for succession matters

Şedinţa publică din data de 9 februarie 2023

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Arad la data de 21.02.2022, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii B., C., D. şi E. să se constate că la data de 13.06.1995 a dobândit cu titlu de cumpărare terenurile arabile situate în extravilanul comunei Zădăreni în suprafaţă totală de 3 ha 2200 mp, identificate în titlul de proprietate nr. x/12.09.1995 în tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafaţă de 1 ha şi 1000 mp, tarla (sola) 92, nr. top. parcelă x, în suprafaţă de 1 ha si 1000 mp, tarla (sola 92), parcela x, în suprafaţă de 1 ha si 200 mp; să fie autorizată să efectueze demersurile necesare în vederea parcurgerii procedurii preempţiunii si obţinerii avizelor necesare înstrăinării terenurilor mai sus identificate, situate în extravilan, prevăzute de Legea nr. 17/2014, precum şi cele necesare efectuării primei întabulări în cartea funciară pe numele persoanei înscrise ca proprietar în titlul de proprietate antemenţionat, în locul pârâţilor B. şi C.; să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare şi să se dispună înscrierea dreptului său de proprietate asupra acestor imobile în cartea funciară; cu cheltuieli de judecată, doar în caz de opunere.

Prin cererea modificatoare a acţiunii, reclamanta a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, pe calea acţiunii oblice, în ceea ce priveşte succesiunea defunctului B. să se constate că pârâtul F., în calitate de fiu, este moştenitorul defunctului B. şi să se stabilească cota-parte ce îi revine pârâtului din terenurile arabile situate în extravilanul comunei Zădăreni în suprafaţă totală de 3 ha 2200 mp, identificate în titlul de proprietate nr. x/12.09.1995 în tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafaţă de 1 ha şi 1000 mp, tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafaţă de 1 ha şi 1000 mp, tarla (sola 92), parcela x, în suprafaţă de 1 ha si 200 mp, ce compun masa succesorală rămasă după defunctul B.. În ceea ce priveşte succesiunea defunctei C. a solicitat să se constate că pârâta C. Maria, în calitate de fiică, este moştenitoarea defunctei C. şi să se stabilească cota-parte ce îi revine pârâtei din terenurile arabile situate în extravilanul comunei Zădăreni în suprafaţă totală de 3 ha 2200 mp, identificate în titlul de proprietate nr. x/12.09.1995 în tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafaţă de 1 ha şi 1000 mp, tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafaţă de 1 ha şi 1000 mp, tarla (sola 92), parcela x, în suprafaţă de 1 ha şi 200 mp, ce compun masa succesorală rămasă după defuncta C..

Pe calea acţiunii directe, a solicitat să se constate că la data de 13.06.1995 a dobândit cu titlu de cumpărare terenurile arabile situate în extravilanul comunei Zădăreni în suprafaţă totală de 3 ha 2200 mp, identificate în titlul de proprietate nr. x/12.09.1995; să fie autorizată să efectueze demersurile necesare în vederea parcurgerii procedurii preempţiunii şi obţinerii avizelor necesare înstrăinării terenurilor mai sus identificate, situate în extravilan, prevăzute de Legea nr. 17/2014, precum şi cele necesare efectuării primei întabulari în CF pe numele persoanei înscrise ca proprietar în titlul de proprietate antemenţionat, în locul antecesorilor pârâţilor, B. si C.; să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare cumpărare şi să se dispună înscrierea dreptului său de proprietate asupra acestor imobile în cartea funciară; cu cheltuieli de judecata, doar în caz de opunere. A arătat că, a efectuat verificări şi a aflat că numiţii B. şi C. au decedat şi că moştenitorii lor sunt F., respectiv C. Maria.

A solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâţi a numiţilor F., fiul defunctului B. şi C. Maria, fiica defunctei C., urmând să fie dezbătută succesiunea celor doi defuncţi în sensul celor arătate, iar ulterior să fie soluţionată cererea de pronunţare a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic. În rest, îşi menţine argumentele invocate în sprijinul acţiunii introductive.

Pârâţii, legal citaţi, nu au depus întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 28 iunie 2022, instanţa a invocat din oficiu şi a pus în discuţie excepţia necompetenţei teritoriale. Cauza a fost declinată în favoarea Judecătoriei Hunedoara.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 3562 pronunţată la data de 28 iunie 2022 de către Judecătoria Arad în dosar nr. x/2022 a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Arad şi s-a dispus declinarea competenţei soluţionării cererii în favoarea Judecătoriei Hunedoara pentru motivul că prin cererea modificatoare s-a solicitat dezbaterea succesiunii de pe urma defuncţilor B. şi C., cu ultimul domiciliu în Hunedoara, iar potrivit art. 118 C. proc. civ. "(1) În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, (...) (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi", textul de lege având un caracter special faţă de disp. art. 117 alin. (1) C. proc. civ.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1900 pronunţată la data de 16 noiembrie 2022 în dosarul x/2022 de către Judecătoria Hunedoara – secţia Civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad. S-a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă între Judecătoria Arad şi Judecătoria Hunedoara şi s-a trimis dosarul în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă instanţei imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a arătat că în cauză, prin cererea principală, s-a solicitat să se constate dreptul de proprietate (drept real) al reclamantei asupra unui imobil teren situat în com. Zădăreni, care se află în circumscripţia Judecătoriei Arad. Potrivit art. 117 alin. (1) C. proc. civ. "Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul." Aşadar, Judecătoria Arad a fost legal învestită cu soluţionarea cererii principale.

Prin cererea de modificare a cererii principale s-a solicitat stabilirea maseri succesorale de pe urma pârâţilor din acţiunea principală, B. şi C., cu ultimul domiciliu în Hunedoara. Însă, cererea de modificare a cererii principale constituie o cerere adiţională conform art. 30 alin. (5) C. proc. civ. potrivit căruia "Constituie cerere adiţională acea cerere prin care o parte modifică pretenţiile sale anterioare". Conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ. "Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120."

Aşa cum s-a reţinut în doctrină, regula din art. 123 alin. (1) C. proc. civ. rămâne aplicabilă, operând prorogarea de competenţă în favoarea instanţei învestite potrivit pretenţiilor iniţiale, chiar dacă noul capăt de cerere ar fi fost de competenţa teritorială a unei alte instanţe, iar acea competenţă ar fi fost exclusivă. De asemenea, regula este aplicabilă, chiar dacă raportul dintre capetele de cerere se modifică, în sensul că cererea iniţială depinde de modul de soluţionare a pretenţiilor din cererea completatoare devenită, aşadar, cerere principală, ori dacă se adaugă un capăt principal de cerere care, dacă s-ar fi formulat prin însăşi cererea introductivă, ar fi justificat aplicarea art. 99 C. proc. civ. şi, după caz, disjungerea şi declinarea sa în favoarea instanţei competente sau declinarea întregii cereri în favoarea instanţei competente de grad mai înalt.

Prin urmare, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Hunedoara, invocată de instanţă din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii către Judecătoria Arad.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui soluţionare a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Arad şi Judecătoria Hunedoara şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, cea de-a doua instanţă reţinând că este competentă să soluţioneze cauza Judecătoria Arad ca urmare a faptului că cererea introductivă de instanţă este o acţiune reală ce atrage competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătoriei în circumscripţia căreia se află imobilul, cererea adiţională prin care s-a solicitat şi dezbaterea succesiunii unor defuncţi cu ultimul domiciliu în Municipiul Hunedoara urmând a fi soluţionată în raport de competenţa stabilită pentru cererea iniţială, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a învestit instanţa cu un capăt de cerere având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, precum şi un capăt de cerere având ca obiect autorizarea acesteia să efectueze demersurile necesare în vederea parcurgerii procedurii preempţiunii si obţinerii avizelor necesare înstrăinării terenurilor ce fac obiectul cauzei deduse judecăţii, situate în extravilan, prevăzute de Legea nr. 17/2014, precum şi cele necesare efectuării primei întabulări în cartea funciară pe numele persoanei înscrise ca proprietar în titlul de proprietate antemenţionat, în locul pârâţilor B. şi C.. Domiciliile pârâţilor din cererea iniţială se aflau în Municipiile Hunedoara şi Oradea, conform verificărilor efectuate de către instanţă, dosar.

Prin cererea adiţională, reclamanta şi-a completat pretenţiile deduse judecăţii, în sensul că pe lângă capetele de cerere iniţiale, a solicitat şi stabilirea masei succesorale a defuncţilor B. şi C..

Din succesiunea faptelor descrise mai sus rezultă că instanţa de judecată a fost învestită cu o cerere principală, în sensul art. 30 alin. (3) C. proc. civ., având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, precum şi un capăt de cerere având ca obiect obligaţie de a face, şi o cerere adiţională, în sensul art. 30 alin. (5) C. proc. civ., având ca obiect stabilirea masei succesorale a defuncţilor B. şi C., fiind menţinute şi capetele de cerere iniţiale.

Potrivit prevederilor art. 123 din C. proc. civ. "cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120".

Prin urmare, instanţa competentă în raport de pretenţiile expuse în cererea introductivă de instanţă rămâne competentă a soluţiona cauza chiar dacă, printr-o cerere adiţională ulterioară sunt deduse judecăţii alte pretenţii, care, prin ele însele, ar fi atras competenţa altei instanţe.

Acţiunea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este o acţiune personală imobiliară. Printr-un astfel de demers, reclamantul îşi valorifică un drept de creanţă, respectiv dreptul de a solicita încheierea contractului - drept corelativ obligaţiei pârâtului de a efectua demersurile necesare în vederea încheierii acestuia. Promisiunea de vânzare-cumpărare dă naştere unui raport juridic obligaţional, în conţinutul căruia intră un drept de creanţă (ius ad personam) căruia îi corespunde o obligaţie de a face (aut facere), astfel cum s-a reţinut în cuprinsul Deciziei nr. 8/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

Competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei prevăzute la art. 107 din C. proc. civ., respectiv domiciliul pârâtului (în condiţiile inexistenţei la dosarul cauzei a unui înscris de unde să rezulte locul prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, care să atragă astfel o competenţă alternativă). Acelaşi raţionament este valabil şi pentru capătul de cerere având ca obiect obligaţie de a face, astfel încât cererea de chemare în judecată trebuia introdusă la Judecătoria Hunedoara sau Oradea.

În ceea ce priveşte cererea adiţională, aceasta a fost formulată ca urmare a faptului că doi dintre pârâţi erau decedaţi, astfel că reclamanta şi-a completat cererea iniţială prin introducerea unui capăt de cerere privind stabilirea masei succesorale succesiunii defunctului pârât B., cu consecinţa introducerii în cauză a moştenitorilor acestuia, şi a defunctei pârâte C., cu consecinţa introducerii în cauză a moştenitorilor acesteia.

Conform art. 118 pct. 2 C. proc. civ. " (1) În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, (...) (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi".

În acest sens, potrivit art. 954 alin. (2) C. civ. " Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă".

Din certificatele de deces depuse la dosar reiese că defunctul B., decedat la data de 17.02.2022, a avut ultimul domiciliu în localitatea Hunedoara, str. x, iar defuncta C., decedată la data de 13.10.2020, a avut ultimul domiciliu în localitatea Hunedoara, Aleea Topitorului . În aceste condiţii, se reţine că niciunul dintre defuncţi nu a avut ultimul domiciliu în circumscripţia Judecătoriei Arad.

Prin raportare exclusiv la capetele de cerere având ca obiect stabilirea masei succesorale, competentă să soluţioneze cauza ar fi fost Judecătoria Hunedoara, instanţă în circumscripţia căreia se afla ultimul domiciliu al defuncţilor în raport de cererea modificatoare.

Însă, date fiind prevederile mai sus arătate, ale art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei competente să soluţioneze cererea principală, chiar şi în ipoteza învestirii prin cererea adiţională cu pretenţii pentru care legiuitorul a prevăzut competenţa altei instanţe.

Având în vedere împrejurarea că reclamanta a înţeles să învestească Judecătoria Arad cu soluţionarea cauzei şi cum, în raport de dispoziţiile art. 123 din C. proc. civ., cererile adiţionale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, iar în condiţiile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., excepţia necompetenţei nu a fost invocată de către pârâţi prin întâmpinare, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad – secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 februarie 2023.