Negative conflict of jurisdiction: de facto domicile controls territorial competence for forced eviction enforcement

Şedinţa publică din data de 07 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 6 decembrie 2022 sub nr. x/2022, petentul A., executorul judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel Suceava, la stăruinţa creditorului B., a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu: Actul de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., prin care debitorii au fost obligaţi să evacueze imobilul reprezentat de suprafaţa de 428 mp. teren curţi construcţii cu casă, având nr. cadastral x, compus din parcela nr. 1 curţi construcţii de 428 mp., cu casa cu nr. cadastral x - C1, înscris în CF nr. x a mun. Vatra Dornei, situat în mun. Vatra Dornei, Calea x, judeţul Suceava, precum şi a cheltuielilor de executare, împotriva debitorilor D. şi E., în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege şi autorizarea creditoarei pentru a trece la executarea silită.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 623, art. 628, art. 632, art. 638, art. 652, art. 664, art. 663, art. 666 C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 721 din 07 decembrie 2022, Judecătoria Vatra Dornei a admis exepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Pentru a hotărî astfel, prin raportare la art. 651 alin. (1), art. 129 pct. 3 şi art. 130 alin. (2) C. proc. civ., precum şi la conţinutul cererii deduse judecăţii, instanţa a constatat că debitorii au domiciliul în Crizbav, judeţul Braşov situaţie care, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la prevederile H.G. nr. 337/09.06.1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, atrage competenţa Judecătoriei Braşov.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Braşov, prin sentinţa civilă nr. 11023 din 28 decembrie 2022 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei; a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă; a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că debitorii au domiciliul legal în Crizbav, judeţul Braşov, însă locuiesc în fapt în mun. Vatra Dornei, Calea x, judeţul Suceava, potrivit dispoziţiilor Actului de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., prin care debitorii au fost obligaţi să evacueze imobilul reprezentat de suprafaţa de 428 mp., teren curţi construcţii cu casă, având nr. cadastral x, compus din parcela nr. 1 curţi construcţii de 428 mp., cu casa cu nr cadastral x - C1, înscris în CF nr. x a mun. Vatra Dornei, situat în mun. Vatra Dornei, Calea x, judeţul Suceava.

Constatând că debitorii aveau domiciliul în fapt, la data sesizării organului de executare, în raza teritorială a Judecătoriei Vatra Dornei, situaţie care, potrivit dispoziţiilor H.G. nr. 337 din 09.06.1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, atrage competenţa Judecătoriei Vatra Dornei, în soluţionarea cererii.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul acţiunii îl constituie cererea de încuviinţare a executării silite formulată, potrivit dispoziţiilor art. 666 C. proc. civ., de către executorul judecătoresc A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Actul de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., prin care debitorii D. şi E. au fost obligaţi să evacueze imobilul reprezentat de suprafaţa de 428 mp. teren curţi construcţii cu casă, având nr. cadastral x, compus din parcela nr. 1 curţi construcţii de 428 mp., cu casa cu nr cadastral x - C1, înscris în CF nr. x a mun. Vatra Dornei, situat în mun. Vatra Dornei, Calea x, judeţul Suceava, la solicitarea creditorului B..

Înalta Curte observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere domiciliul debitorilor.

Potrivit art. VI alin. (1) din O.U.G. nr. 1 din 03 februarie 2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial nr. 85 din 4 februarie 2016, "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cererile de încuviinţare a executării silite se soluţionează de către instanţele judecătoreşti şi cu procedura prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanţă de urgenţă."

În conformitate cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., la alin. (1), instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Ţinând cont că cererea de executare silită a fost formulată în temeiul unui titlu executoriu reprezentat de Actul de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., iar potrivit dispoziţiilor legale anterior amintite o astfel de cerere se adresează judecătoriei în a cărei rază se află la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, din punct de vedere procesual, prin domiciliu se înţelege acela pe care o persoană şi l-a stabilit în fapt, în localitatea în care trăieşte, deoarece scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu este, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 153 şi urm. C. proc. civ., acela ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, pentru a da eficienţă principiului respectării dreptului la apărare.

De altfel, conform art. 87 C. civ., "domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acela unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală". În acelaşi sens, al locuinţei declarate ca locuinţă principală a fost modificată şi norma ce defineşte noţiunea de domiciliu din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Totodată, deşi potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliul sau a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, prin raportare la alin. (2) al art. 91 C. civ., stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.

Prin urmare, asocierea explicită pe care legiuitorul a făcut-o în definiţia domiciliului din noul C. civ. cu locuinţa principală nu semnifică o îndepărtare de concepţia domiciliului ca locuinţă "efectivă", ci, dimpotrivă, confirmă ideea de domiciliu ca situaţie de fapt, susceptibilă a fi probată prin orice mijloc de probă şi lăsată la aprecierea instanţei.

Astfel, în contextul analizei, se reţine că menţiunile cu privire la domiciliu din actul de identitate au doar efect declarativ de evidenţă a persoanei, persoana fizică având domiciliul acolo unde are locuinţa sa statornică şi principală, iar domiciliul persoanei fizice, astfel înţeles, interesează în stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze litigiul.

Or, locuinţa efectivă, adică aceea caracterizată prin continuitate şi stabilitate, prezintă relevanţă şi poate fi apreciată ca semnificând domiciliu şi în planul executării silite, fiind just a considera că, în mod obişnuit, de cele mai multe ori, la acea locuinţă se regăsesc bunurile pe care debitorul le deţine şi pot fi supuse urmăririi.

În cauza de faţă, din înscrisurile anexate cererii de încuviinţare a executării silite, anume cererea de executare silită şi titlul executoriu reprezentat de Actul de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., rezultă că la data sesizării organului de executare, respectiv 06 decembrie 2022, debitorii D. şi E. locuiau în fapt în imobilul situat în Vatra Dornei, Calea x, judeţul Suceava, de unde s-a solicitat evacuarea acestora, împrejurare ce produce, în speţă, efecte juridice în ceea ce priveşte determinarea competenţei teritoriale a instanţei de executare.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 666 coroborate cu cele art. 651 alin. (1) C. proc. civ., ţinând cont că stabilirea competenţei instanţei de executare se face prin raportare la domiciliul efectiv şi de fapt al debitorilor de la data sesizării executorului judecătoresc (06.12.2022), situat în raza teritorială a Judecătoriei Vatra Dornei, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite deduse judecăţii în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07 februarie 2023.