Recourse annulled as untimbrated due to unpaid stamp duty against civil judgment suspension order

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2023

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în data de 18 martie 2022, sub nr. x/2022, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, revizuirea deciziei civile nr. 86 din 07 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2021.

În drept, revizuentul a invocat prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

2. Încheierea Curţii de Apel Bucureşti

Prin încheierea din data de 09 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2022, a fost dispusă suspendarea judecăţii privind pe revizuentul A. şi pe intimata Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Bucureşti, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 09 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs revizuentul A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 11 octombrie 2022.

Prin cererea de recurs, revizuentul a aratat că înţelege să invoce prevederile art. 405 C. proc. civ., privitoare la nulitatea hotărârii, nulitate pe care a calificat-o ca fiind absolută, întrucât nu s-au respectat prevederile legale.

A mai arătat şi că instanţa învestită cu cererea de revizuire, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie nu avea dreptul legal să pronunţe hotărâri în acest dosar.

4. Apărări formulate în cauză

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Din perspectiva dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ. care prevăd că, "instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură (…) care fac inutilă, în tot sau în parte (…) cercetarea în fond a cauzei", Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu şi apoi excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., invocată, de asemenea, din oficiu.

1. În ceea ce priveşte excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul fondat al acesteia, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:

În drept, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: "Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: (…) b) încheierea de suspendare a judecării cauzei."

Prin rezoluţia din data de 12 octombrie 2022, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, s-a stabilit în sarcina revizuentului A. obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, sub sancţiunea anulării cererii.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din acelaşi act normativ statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

Prin adresa emisă la 14 octombrie 2022, aflată la dosarul de recurs, comunicată revizuentului la data de 24 octombrie 2022, astfel cum rezultă din dovada de comunicare, aflată la dosarul de recurs, s-a pus în vedere revizuentului să depună la dosar dovada achitării sumei de 20 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru, datorată în temeiul art. 25 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii.

Prin cererea depusă în termenul legal, în data de 27 octombrie 2022, revizuentul A. a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, solicitând anularea acesteia.

Prin rezoluţia din data de 03 noiembrie 2022, completul nr. 10, învestit cu soluţionarea cererii de recurs, a dispus înaintarea cererii de reexaminare, spre soluţionare, completului nr. 2.

Completul învestit cu soluţionarea cererii de reexaminare, a dispus, prin încheierea din 15 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022.1, respingerea cererii de reexaminare formulată de revizuent împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în prezenta cauză.

Încheierea din 15 noiembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.1 a fost comunicată recurentului în data de 24 noiembrie 2022, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată la dosarul de recurs.

Prin urmare, cu toate că revizuentul a luat cunoştinţă, încă din data de 24 noiembrie 2022, de respingerea cererii de reexaminare a taxei judiciare, formulată în prezenta cauză, nu a înţeles să îşi îndeplinească această obligaţie legală până la termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2023.

Faţă de împrejurarea că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, în raport de prevederile art. 25 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

2. Examinând, în continuare, excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte constată, totodată, că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci, criticile formulate trebuie să se şi circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speţă, se constată că recursul, nu numai că nu este încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., dar nici nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului.

Prin cererea de recurs, revizuentul se limitează la a invoca, în mod formal, prevederile art. 405 C. proc. civ., fără a arăta în ce constă nelegalitatea măsurii suspendării judecăţii, astfel încât, în lipsa unor argumente de nelegalitate care să vizeze soluţia conţinută în hotărârea atacată, instanţa de control judiciar nu poate reţine incidenţa în cauză a niciunuia dintre cazurile reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia netimbrării, invocată din oficiu şi va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din data de 09 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca netimbrat, având în vedere că acest incident primează, întrucât priveşte însăşi legalitatea învestirii instanţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din data de 09 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 ianuarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.