Negative jurisdictional conflict resolved: divorce assigned to wife's domicile court in Pogoanele

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pogoanele la 13 iulie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., desfacerea căsătoriei din vina acesteia, exercitarea exclusivă a autorităţii părinteşti asupra minorului C., stabilirea locuinţei acestuia la domiciliul său şi obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 373 lit. b), art. 398 alin. (1), art. 400, art. 496, art. 402 şi ale art. 529 C. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Pogoanele

Prin sentinţa civilă nr. 378 din 27 mai 2022, Judecătoria Pogoanele a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Pogoanele a reţinut că părţile au încheiat căsătoria la Primăria Pogoanele, însă acestea nu au locuit niciodată în această localitate, având domiciliul în Italia.

Reţinând că reclamantul are locuinţa în Italia şi că nu există un consimţământ expres al pârâtei în sensul celor statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 20 din 24 octombrie 2016 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, aplicând dispoziţiile art. 915 alin. (2) teza finală C. proc. civ., a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

3. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 7179 din 3 octombrie 2022, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele. Constatând ivirea conflictului negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a reţinut că, potrivit susţinerilor concordante ale părţilor, soţii nu au avut locuinţa comună în ţară, ci în Italia.

De asemenea, a apreciat că, din situaţia de fapt expusă a rezultat că reclamantul locuieşte în Italia, iar pârâta domiciliază în oraşul Pogoanele, jud. Buzău, aceasta fiind prezentă la termenele de judecată din 18 ianuarie 2022 şi din 19 aprilie 2022.

A constatat că cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei la 1 iulie 2021, acesta semnând personal de primire. Reţinând că pârâtei i-au parvenit şi citaţiile pentru termenele de judecată din 18 ianuarie 2022 şi 19 aprilie 2022, a apreciat că este fără dubiu că locuinţa statornică a acesteia este în circumscripţia Judecătoriei Pogoanele.

Instanţa a făcut referire la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabilit că prin noţiunea "domiciliu", în accepţiunea C. civ., trebuie să se înţeleagă locuinţa unde se găseşte în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât, menţiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reşedinţa unei persoane nu au caracter constitutiv în ceea ce priveşte determinarea acestora, ci numai de evidenţă a persoanei respective, potrivit art. 91 C. civ.

A reţinut că, în prezent, menţiunile din cartea de identitate coincid cu faptul că pârâta locuieşte, în fapt, la adresa de domiciliu.

În aceste condiţii, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a apreciat că sunt incidente prevederile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., locuinţa pârâtei fiind cea care atrage competenţa instanţei, respectiv a Judecătoriei Pogoanele.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele pentru următoarele considerente:

Conform art. 915 C. proc. civ., (1) "Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul; (2) Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni expres să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Noţiunea "locuinţă" din cuprinsul normei legale enunţate reprezintă un element de identificare a persoanei fizice, semnificând ultima locuinţă în care soţii au convieţuit în mod efectiv, unde s-a desfăşurat viaţa lor de familie, prezentând importanţă locuinţa statornică şi principală a persoanei sau adresa unde locuieşte efectiv.

Prin art. 321 C. civ. se defineşte termenul "locuinţa familiei", ca fiind acea locuinţă comună a soţilor sau, în lipsă, locuinţa soţului la care se află copiii. Aceste prevederi legale privesc locuinţa familiei, atât din perspectiva imobilului de locuit, cât şi din cea a vieţii de familie.

În cauză, reclamantul a învestit Judecătoria Pogoanele cu soluţionarea cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei B., stabilirea la domiciliul său a locuinţei minorului C. şi obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea acestuia.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că domiciliază împreună cu minorul C. în Italia, unde acesta frecventează cursurile şcolare.

Primul termen de judecată acordat în cauză a fost 18 ianuarie 2022, când, în prezenţa pârâtei, Judecătoria Pogoanele a amânat judecata pentru a efectua verificări cu privire la domiciliul acesteia.

Din verificările dispuse din oficiu de către Judecătoria Pogoanele la Direcţia pentru Evidenţa Persoanei şi Administrarea Bazelor de Date a rezultat că pârâta domiciliază în oraşul Pogoanele, unde a fost efectuată procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată şi procedura de citare a acestei părţi pentru termenele din 18 ianuarie 2022 şi 19 aprilie 2022, pârâta semnând personal dovezile de înmânare.

Potrivit consemnărilor din încheierea din 19 aprilie 2022 a Judecătoriei Pogoanele, pârâta a învederat că părţile nu au avut un domiciliu comun şi că reclamantul nu a locuit niciodată în oraşul Pogoanele, întrucât are domiciliul în Italia.

În raport de aceste aspecte expuse, Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Pogoanele competenţa de soluţionare a cauzei, urmând a da eficienţă dispoziţiilor art. 915 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., ipotezei reglementate de această normă circumscriindu-se situaţia de fapt dedusă judecăţii – "Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul."

Cum domiciliul pârâtei se află în oraşul Pogoanele, iar părţile litigante nu au făcut dovada existenţei acordului expres prevăzut de art. 915 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 ianuarie 2023.