Revision inadmissible: inability to annul initial final judgment under Art. 513(4) CPC for contradictory stamp-tax exemptions

Şedinţa publică din data de 16 februarie 2023

Asupra cererii de revizuire;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin sentinţa nr. 869 din data de 05.08.2021, Tribunalul Prahova a respins excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul Inspectoratul Judeţean de Politie Prahova, ca neîntemeiată şi a admis cererea de chemare în judecată A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean de Politie Prahova şi a obligat pârâtul Inspectoratul Judeţean de Politie să comunice reclamantei informaţiile solicitate prin cererea nr. x/01.07.2021.

Prin Decizia nr. 1355 din 2 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti, s-a admis recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Judeţean de Politie Prahova împotriva sentinţei nr. 869 din data de 5.08.2021 pronunţată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta A.; a fost casată sentinţa recurată şi, în rejudecare, s-a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 307/CA/07.04.2022, Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii formulării cererii de chemare în judecată, invocată de pârât prin întâmpinare; a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov şi a dispus anularea actului administrativ individual constând în Referatul nr. x/02.08.2019 privind dispunerea măsurii de retragere a atestatului profesional de agent de securitate pentru reclamant.

La termenul din data de 20.06.2022 Curtea a respins în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de dna A..

Prin Decizia nr. 385/R/2022 din 20 iunie 2022 a Curţii de Apel Braşov, s-a admis recursul formulat de recurentul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov împotriva sentinţei civile nr. 307/CA/07.04.2022 pronunţată de Tribunalul Braşov pe care o casează în parte în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov; menţine soluţia instanţei cu privire la excepţia de inadmisibilităţii; obligă pe intimatul B. să plătească recurentului Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov suma de 100 de RON, cheltuieli de judecată în recurs.

2. Revizuirea exercitată în prezenta cauză

Împotriva Deciziei nr. 1355 din 2 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2021, a formulat cerere de revizuire A..

În susţinerea cererii de revizuire, în esenţă, revizuenta a arătat că este vorba despre două hotărâri judecătoresti/decizii pe acelaşi obiect de judecare privind scutirea de la plata taxei de timbru prevăzută de art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, soluţionate diferit, în ambele cauze IPJ solicitând scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, in dosarul său instanţa admiţând cererea, iar, în celălalt dosar, a respins cererea, obligând intimatul la plata taxei de timbru.

În aceste condiţii, în opinia sa, se impune uniformizarea acestor contradictii, mai ales că în dosarul revizuentei, soluţia este contrazisă de mai multe dezlegări de drept, judecând astfel calea de aplicare a cadrului legal unic tinând cont de argumentele sale si de dispozitivul hotărârii supuse analizei.

În concret, revizuenta a arătat că, în dosarul nr. x/2021 s-a pronunţat decizia civilă nr. 1355 definitivă la data de 02.11.2021, prin care s-a soluţionat cererea de chemare în judecată, având ca obiect anulare act administrativ pe prevederile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ în sensul ca s-a dispus judecarea cauzei eliminând excepţia mea privind netimbrarea cererii şi dand castig de cauza intimatei care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru pe motiv ca contribuie la bugetul de stat cu venituri publice invocând art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sunt scutite de taxă judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusive căile de atac formulate, potrivit legii, (...) de instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice

In aceeaşi manieră, ca şi în cazul dosarului său recurentul Inspectoratul de Poliţie Tudeţean Braşov, a apreciat că este scutit de la plata taxei de timbru, prin încadrarea în categoria "instituţii publice" şi având în vedere că este finanţat din venituri publice, conform dispoziţiilor art. 1 şi 22 alin. (art. 11 din O.U.G. nr. 30/2007)

In dosarul x/2019, IPJ Braşov a cerut în aceleaşi condiţii scutirea de la plata taxei de timbru, iar prin dosarul x/2019 la data de 18.05.2022 prin încheierea finala de dezinvestire a respins cererea IPJ Braşov de scutire de plata taxei de timbru şi a fost obligata sa achite plata taxei de timbru, şi astfel anterior, prin Decizia 385/20.06.2022, pronunţata în Dosarul nr. x/2019 de către Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, definitivă la data de 20.06.2022, s-a dispus respingerea cererii de chemare în judecată, consimţind astfel faptul ca IPJ Braşov trebuie sa achite taxa judiciara de timbru, ceea ce s-a şi intamplat.

In spiritul acestei decizii corecte vin şi reglementările legale invocate corect soluţionate.

Pentru a beneficia de scutirea reglementată de art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 îndeplinite cumulativ condiţii: a) cererea să fie formulată de o instituţie publică; b) cererea să aibă ca obiect venituri publice.

Pentru a fi incident art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013. obiectul cererii trebuie să fie însă reprezentat de o pretenţie bănească ce constituie un venit public aparţinând unităţii administrativ-teritoriale, declararea nulităţii unui act juridic neincluzându-se în noţiunea de pretenţie bănească.

In acest sens s-a pronunţat şi Institutul National al Magistraturii în Minuta întâlnirii preşedinţilor secţiilor civile ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţilor de apel (Timişoara, 5-6 martie 2020), întocmită de jud. dr. C. şi jud. D., formatori INM.

Exista practica judiciară, inclusiv la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, care a dat dezlegare corectă prin încheiere finală de dezînvestire în dosarul nr. x/2020 prin care s-a soluţionat ulterior dosarul numărul x/2020 de Curtea de Apel Ploieşti prin Hotărârea nr. 178/15.02.2022.

În concluzie, revizuenta a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ., admiterea cererii de revizuire şi schimbarea în tot a hotărârii atacate, respectiv a decizie civile nr. 1355/2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2021.

3. Apărările formulate în cadrul dosarului de revizuire

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, susţinând că nu este autoritate de lucru judecat, nefiind îndeplinită condiţia triplei identităţi, revizuenta invocând existenţa unei practici neunitare la nivelul instanţelor de judecată.

4. Procedura de soluţionare a cererii de revizuire

În faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de revizuire şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de 513 C. proc. civ., coroborat cu art. 194-200 şi art. 201 alin. (1), (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

Prin rezoluţia din data de 15 noiembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la data de 16 februarie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Hotărârea Înaltei Curţi asupra revizuirii

Înalta Curte, examinând cu prioritate, admisibilitatea căii de atac, în conformitate cu dispoziţiile art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., urmează să respingă cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Înalta Curte aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 7 din C. proc. civ.: "(1) Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu prevederile legii", iar potrivit articolului 22 alin. (1) din acelaşi Cod: "Judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.", obligativitatea de respectare a principiului legalităţii decurgând primordial din prevederile constituţionale care statuează că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege (art. 124, 126 din Constituţia României).

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că procesul trebuie să se desfăşoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce priveşte judecata şi executarea silită, cât şi sub aspectul competenţei, compunerii şi constituirii instanţei.

În acest context, Înalta Curte aminteşte că revizuirea este o cale extraordinară de atac reglementată de dispoziţiile art. 509 - 513 C. proc. civ., care poate fi exercitată numai în condiţiile şi cazurile expres prevăzute de art. 509 - 511 C. proc. civ.

Dispoziţiile legale ce o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea acesteia nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ. "Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre şi, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat."

Or, în cauză, revizuenta a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 1355 din 2 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2021, care este prima decizie definitivă, invocându-se contradictorialitatea cu decizia nr. 385 din 20 iunie 2022 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2019, solicitându-se anularea decizie nr. 1355/2021, respectiv a primei decizii.

Judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluţiona litigiul aplicând dispoziţiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al legalităţii, care constituie o cerinţă obiectivă într-un stat de drept şi o garanţie a desfăşurării în condiţii optime a mecanismului de înfăptuire a justiţiei.

Prin urmare, reţinând că cererea formulată de revizuentă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 513 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea sancţiunii inadmisibilităţii cererii de revizuire, situaţie în raport de care nu se mai impune analizarea excepţiei inadmisibilităţii cererii de revizuire si din perspectiva invocată de intimată.

Temeiul legal al soluţiei pronunţate în revizuire

Având în vedere toate considerentele expuse şi ţinând seama de prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1355 din 2 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; recursul se va depune la Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.