Appeal against lower court ruling annulled as unmotivated, leaving dismissal of claims against presidential and judicial bodies intact.

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 iunie 2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară, a solicitat anularea Rezoluţiei din data de 22 mai 2020 emisă în dosarul C20-622 şi a Rezoluţiei de fond emisă în dosarul nr. 19-5831 şi trimiterea cauzei la Preşedintele României şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune măsuri de sancţionare atât a magistraţilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi de pe lângă Judecătoria Slatina, cât şi a Inspectorilor Judiciari în cauză, dar şi a fostului Procuror General al României, B..

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 328 din 10 martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

(i) a respins excepţia netimbrării şi excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiate;

(ii) a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii şi, în consecinţă, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală;

(iii) a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Preşedintele României şi, în consecinţă, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală;

(iv) a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi, în consecinţă, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală;

(v) a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 328 din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinările depuse în dosarul instanţei de recurs, intimaţii-pârâţi CSAT prin Administraţia Prezidenţială, Preşedintele României şi Consiliul Superior al Magistraturii au invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Intimata-pârâtă Inspecţia judiciară a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, potrivit cărora:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) – e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: "Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat: "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă.

Astfel, recurentul-reclamant susţine, generic, că instanţa de fond nu a arătat concret, cu referire la dispoziţiile legale incidente, de ce a respins acţiunea, fără a circumstanţia în vreun fel această critică, iar motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii căii de atac. Sunt omise de către recurent atât indicarea punctuală a textelor de lege considerate neaplicate în cauză, cât şi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme legale. Argumentele expuse în recurs reiau susţinerile şi apărările din actele procesuale depuse în fond, pe care reclamantul şi-a întemeiat analiza de pretinsă nelegalitate a actelor administrative atacate, fără a cuprinde vreo referire concretă la considerentele sentinţei recurate.

În ceea ce priveşte critica adusă soluţiei de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Preşedintele României şi Consiliul Superior al Magistraturii, de asemenea se constată că recurentul-reclamant nu a respectat obligaţia de motivare a recursului, întrucât, deşi susţine că este greşită soluţia primei instanţe, nu prezintă argumente concrete, menite să conteste considerentele sentinţei atacate care conţin raţionamentul juridic ce a condus la constatarea lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind investită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport de dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul sau mai multe dintre motivele de nelegalitate prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege, şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., rezumându-se la preluarea argumentelor expuse la fondul cauzei, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 328 din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.