Judicial Inspectorate dismissal of disciplinary complaint against prosecutor; expedited trial motion due to ceased procedural delay

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2023

Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Inspecţia Judiciară şi B., a solicitat desfiinţarea/anularea Rezoluţiei de clasare nr. 22-2057 din 28.06.2022 emisă de către Direcţia de inspecţie pentru procurori din cadrul Inspecţiei Judiciare şi trimiterea dosarului instituţiei pârâte pentru începerea cercetării disciplinare faţă de procurorul B. care a săvârşit, în soluţionarea dosarului penal nr. x/2016 al DNA Ploieşti, abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 alin. b, i şi t din Legea nr. 303/2004.

Ulterior, în temeiul dispoziţiilor art. 522 alin. (1) şi (2) pct. 1 C. proc. civ., reclamanta a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului, prin care a solicitat fixarea unui termen cât mai urgent şi cât mai apropiat, astfel încât soluţionarea cauzei să se facă cu respectarea dispoziţiilor art. 6 din Convenţia EDO şi art. 45^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 317/2004.

În motivarea contestaţiei s-a susţinut că obiectul cauzei îl reprezintă modul ilegal în care pârâta Inspecţia Judiciară o sustrage, de mai bine de doi ani de zile, pe pârâta procuror B. de la răspundere disciplinară pentru muşamalizarea unei anchete penale şi pentru încălcarea dreptului la viaţă ocrotit de art. 2 din Convenţia EDO.

Analizând contestaţia formulată, în raport cu probele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 522 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ.:

"(1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

(2) Contestaţia menţionată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:

1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat.

2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului."

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor precizate, se reţine că instituţia juridică de drept procesual civil a contestaţiei privind tergiversarea procesului trebuie să fie privită ca un remediu oferit de normele de procedură în ipoteza în care se constată că termenul de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, a fost întârziat în mod nejustificat şi pot fi dispuse măsuri pentru înlăturarea situaţiei care a provocat întârzierea.

În jurisprudenţa instanţelor de judecată, inclusiv a Înaltei Curţi, s-a reţinut în mod constant că problema soluţionării cauzei într-un termen optim şi previzibil se apreciază în raport de criterii obiective ce ţin de datele statistice, de durata medie de soluţionare a cauzelor, de încărcătura cauzelor pe fiecare instanţă/pe complete de judecată, ori de obiectul cauzei, cu referire la caracterul urgent al acesteia sau la necesitatea desfăşurării anumitor proceduri prealabile specifice.

Noţiunea de termen optim şi previzibil trebuie apreciată prin raportare la posibilitatea obiectivă a judecătorului, conferită de lege, de a putea trece la judecarea pricinii numai după parcurgerea tuturor etapelor procedurale premergătoare, impuse de dispoziţiile anterior menţionate.

De asemenea, "Termenul rezonabil" prevăzut de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu trebuie confundat cu noţiunea de "termen scurt", iar termenul "optim şi previzibil" trebuie interpretat în contextul cerinţelor de eficacitate ale actului de justiţie şi respectării drepturilor procesuale ale tuturor participanţilor la procesul civil.

Înalta Curte, verificând actele şi lucrările dosarului, constată că dosarul a primit deja termen de judecată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Astfel fiind, rezultă, fără putinţă de tăgadă, că motivul invocat, având ca efect tergiversarea procesului, nu mai subzistă în acest moment.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în raport cu dispoziţiilor art. 525 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia privind tergiversarea procesului, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului, formulată de contestatoarea A. cu privire la dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2023.