Enforcement appeal challenging res judicata merits barred by cassation ground restrictions
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the debtor's appeal in cassation, rendering the decision irrevocable and thereby upholding the Court of Appeal's ruling to maintain the authorization for enforcement proceedings. The dispute concerned a request to authorize the forced execution of a final civil judgment that obligated the debtor company to remove a structure (characterized as a shed) and vacate a 30-square-meter plot of land owned by the creditors. The debtor argued that it was not a party to the original judgment, that the structure was a substantial building rather than a shed, and that it did not hold title to the property, but the lower court had correctly found that these arguments challenged the merits of the res judicata judgment rather than the procedural legality of the enforcement. The decisive legal basis was the doctrine of *res judicata*, which bars re-litigation of the merits in enforcement proceedings, and the specific procedural limitation that cassation appeals in such cases must be based strictly on the statutory grounds under Article 304 of the Code of Civil Procedure, which the debtor's substantive arguments failed to meet, leading to dismissal under Article 312(1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Enforcement appeal challenging res judicata merits barred by cassation ground restrictions: În aceste condiții, recursul nu se încadrează în nici unul din motivele prevăzute prin art. 304 C. proc. civ., urmând a fi respins în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea dată în Camera de consiliu din 26 septembrie 2003 în dosarul nr. 2158/2003 Judecătoria Ploiești a admis cererea formulată de creditorii B.E.D. și B.V. și a încuviințat executarea silită a titlului executoriu sentința civilă nr. 14603 din 12 decembrie 2002 a Judecătoriei Ploiești, prin care debitoarea SC F. SRL a fost obligată să ridice baraca amplasată pe terenul creditorilor situat în Ploiești, județul Prahova, în suprafață de 30 mp și să lase liber acest teren.
Împotriva încheierii a declarat apel H.E., patron al societății debitoare, susținând că nu a fost parte în procesul finalizat prin sentința încuviințată a fi pusă în executare, deci nu putea fi obligată la demolarea barăcii, că acea construcție nu poate fi definită drept baracă întrucât are fundație din beton, structură de rezistență și este dotată cu instalații funcționabile, fiind construită în anul 1990 odată cu constituirea societății, iar debitoarea nu a deținut și nu deține baraca menționată în titlul executoriu.
Apelul a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 277 din 11 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă.
Instanța de apel a constatat că nu corespunde realității susținerea în sensul că debitoarea nu deține construcția față de conținutul sentinței civile nr. 568 din 26 iunie 1991 a Judecătoriei Ploiești, iar celelalte susțineri vizează susțineri de fond rezolvate prin hotărârea care constituie titlul executoriu, încuviințarea executării silite fiind în concordanță cu legea.
Debitoarea a declarat recurs reiterând motivele apelului drept motive de recurs, susținând în esență aspecte ale fondului litigiului, care, în opinia sa, justifică refuzul de a demola o construcție care aparține unei persoane fizice, împrejurare cunoscută de instanța de apel care a menținut nelegal sentința pusă în executare de creditori.
Recursul nu este fondat.
Așa cum rezultă din dezvoltarea recursului, creditoarea nu invocă nelegalitatea încuviințării executării silite, ci aspecte care privesc însuși fondul litigiului soluționat prin hotărârea încuviințată de executare, ceea ce nu poate fi primit, pentru că ar presupune repunerea în discuție a ceea ce este deja judecat.
În aceste condiții, recursul nu se încadrează în nici unul din motivele prevăzute prin art. 304 C. proc. civ., urmând a fi respins în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de debitoarea SC F. SRL Ploiești împotriva deciziei civile nr. 277 din 11 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2004.