Ineligibility of previously reconstituted agricultural land for in-kind restitution under Law No. 10/2001
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal, upholding the lower courts' rulings and leaving in force the dismissal of the heirs' claim for in-kind restitution. The dispute concerned a 0.5-hectare agricultural plot that the appellants argued was omitted from their property restitution titles, although they had originally sought restoration under the 1991 Property Law and the 1997/2000 amendment acts; the administrative authority and trial courts found that the appellants' ownership rights over the entire 19.70-hectare estate had already been reconstituted, with the specific 0.5-hectare parcel assigned to a different location rather than the original site. Relying on Article 8(1) of Law No. 10/2001, the court held that the disputed land fell under the exclusive jurisdiction of the restitution mechanisms in Laws No. 18/1991 and 1/2000 because its legal regime was already regulated by those statutes, thereby precluding the application of the in-kind restitution procedure under Law No. 10/2001 to resolve the objection regarding the plot's location.
Legislator headnote
AI generatedart. 21 din Legea nr. 10/2001, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 8 din Legea nr. 10/2001, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Ineligibility of previously reconstituted agricultural land for in-kind restitution under Law No. 10/2001: The dispute concerned a 0.5-hectare agricultural plot that the appellants argued was omitted from their property restitution titles, although they had originally sought restoration under the 1991 Property Law and the 1997/2000 amendment acts; the administrative authority and trial courts found that the appellants' ownership rights over the entire 19.70-hectare estate had already been reconstituted, with the specific 0.5-hectare parcel assigned to a different location rather than the original site. Relying on Article 8(1) of Law No. 10/2001, the court held that the disputed land fell under the exclusive jurisdiction of the restitution mechanisms in Laws No. 18/1991 and 1/2000 because its legal regime was already regulated by those statutes, thereby precluding the application of the in-kind restitution procedure under Law No. 10/2001 to resolve the objection regarding the plot's location.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to dismiss the cassation appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin cereri succesive formulate în temeiul Legii nr.18/1991, Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 1/2000, A.M., A.A.C. și A.L.C., moștenitori ai autorului lor A.C.C., au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri agricole și forestiere în suprafață totală de 23,20 ha trecute în proprietatea statului în anul 1959 din proprietatea lui A.I.C., tatăl lui A.C.C.
Prin titluri de proprietate emise în temeiul legilor arătate în anii 1995, 2000 și 2002 s-a reconstituit dreptul de proprietate al celor de mai sus pentru terenuri agricole în suprafață de 11,85 ha și pădure în suprafață de 1 ha, iar pentru alte terenuri agricole în suprafață de 6,85 ha li s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 1/2000, urmând a fi puși în posesie și a li se elibera titlu de proprietate.
Prin notificare formulată în temeiul art. 21 din Legea nr. 10/2001 sus-arătații moștenitori au cerut restituirea în natură a terenului în suprafață de 0,5 ha situat în comuna Podgoria, județul Buzău, cu motivarea că, deși au cerut reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 și asupra acestui teren, nu a fost inclus în suprafețele pentru care li s-au eliberat titluri de proprietate.
Prin Dispoziția nr. 98 din 02 noiembrie 2002 Primăria comunei Podgoria a respins cererea obiect al notificării, motivând că, pe de o parte, terenul are regimul juridic reglementat prin Legea nr. 18/1991, intrând astfel sub incidența Legii nr.10/2001, iar, pe de altă parte, că terenul solicitat a făcut obiectul titlului de proprietate nr. 48715/91/2002 emis de Comisia județeană Buzău pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
Prin contestația din 10 martie 2002 reclamanții A.M., A.A.C. și A.L.C. au solicitat anularea dispoziției invocând ca fiind nereală ultima susținere din motivarea dispoziției, întrucât titlul de proprietate nr. 48715/2002 cuprinde numai suprafața de 4,5 ha din întreg terenul de 5 ha solicitat, ceea ce justifică admiterea cererii de restituire în natură a diferenței de 0,5 ha obiect al notificării făcute în baza Legii nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 359 din 30 iunie 2003, Tribunalul Buzău, secția civilă, a respins contestația ca nefondată, reținând că terenul pretins a fi restituit în natură nu se încadrează în categoria imobilelor prevăzute prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, având regimul juridic reglementat prin Legea nr. 18/1991 și prin Legea nr. 1/2000, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de reclamanți a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 211 din 8 octombrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă.
Instanța de apel a reținut că, prin titlurile de proprietate nr. 16317/80 din 23 februarie 1995, nr. 1638/79 din 26 septembrie 2000 și nr. 48715/91 din 3 iunie 2002, reclamanților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 1/2000 asupra unor terenuri în suprafețe de 3,35 ha, 5 ha și, respectiv 4,5 ha, iar pentru suprafața de 6,85 ha au fost validați în temeiul Legii nr. 1/2000, urmând a fi puși în posesie și a li se elibera titlu de proprietate, rezultând, așadar, că în aplicarea legilor arătate, reclamanților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de 19,70 ha preluate de la defunctul A.I.C., ceea ce justifică pe deplin respingerea contestației de către prima instanță în raport cu prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001.
Reclamanții au declarat în termen legal recurs împotriva deciziei instanței de apel, susținând că înscrisurile avute în vedere la darea soluției sunt false și că, în realitate, nu le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului obiect al notificării, teren care a fost atribuit altei persoane.
Recursul nu este întemeiat.
Instanța de apel a stabilit pe deplin situația de fapt, din probele examinate rezultând într-adevăr că întregul teren în suprafață de 19,70 ha preluat de la autorul reclamanților a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 și al Legii nr. 1/2000, nemulțumirea reclamanților fiind generată de faptul că pentru un teren în suprafață de 0,5 ha reconstituirea nu s-a făcut pe vechiul amplasament.
Asemenea litigiu nu este însă rezolvabil prin procedura Legii nr. 10/2001, ci numai prin cea specifică Legilor nr. 18/1991 și nr. 1/2000, expres reglementată prin aceste acte normative.
Esențial pentru legala soluționare a cauzei de față este faptul, judicios reținut în primă instanță și în apel, că terenul în litigiu a fost solicitat potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, având regimul juridic reglementat prin Legea nr. 18/1991 și prin Legea nr. 1/2000, astfel că, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidența acestui din urmă act normativ.
Recursul fiind nefondat pentru cele ce preced, va fi respins în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții A.M., A.A.C. și A.L.C. împotriva deciziei civile nr. 211 din 8 octombrie 2003 a Curții de Apel Ploiești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2004.