Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 444/2023 AI generated

Territorial jurisdiction for individual plaintiffs in administrative litigation: registered domicile versus de facto residence under Law 554/2004

Case Number Decizia nr. 444/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Brăila Court of Appeal, rejecting the Bucharest Court of Appeal’s earlier declination of jurisdiction. The dispute arose from an administrative lawsuit filed by a plaintiff against a public agricultural agency for moral damages and workplace harassment, where the courts disagreed on territorial competence: Bucharest claimed jurisdiction based on the plaintiff’s de facto residence, while Brăila argued jurisdiction lay at the plaintiff’s registered domicile. The High Court held that Article 10(3) of Law No. 554/2004 establishes exclusive territorial jurisdiction at the plaintiff’s domicile, interpreting “domicile” strictly as the address registered in the identity document to ensure legal certainty and uniform case distribution, thereby ruling that the Brăila Court was competent because the plaintiff’s registered domicile was in that jurisdiction.

Legislator headnote

AI generated

art. 87 C. civ, art. 59 din C. civ, art. 87 din C. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for individual plaintiffs in administrative litigation: registered domicile versus de facto residence under Law 554/2004: A reţinut instnaţa că reclamanta are domiciliul în fapt în Municipiul Bucureşti, iar domiciliul persoanei fizice, astfel cum este reglementat de art. 87 C. civ., este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction domicile negative conflict of jurisdiction identity of claims agricultural law moral damages

Cited Legislation

AI generated
art. 87 C. civ
A reţinut instnaţa că reclamanta are domiciliul în fapt în Municipiul Bucureşti, iar domiciliul persoanei fizice, astfel cum este reglementat de art. 87 C. civ., este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.
art. 59 din C. civ
Cu privire la interpretarea noţiunii de domiciliu ca element de determinare a competenţei teritoriale a instanţei, se impune a fi amintite cele două tipuri de abordări, una din perspectiva art. 59 din C.
art. 87 din C. civ
civ., care consacră domiciliul ca atribut de identificare a persoanei fizice şi, a doua, prin raportare la dispoziţiile art. 87 din C. civ., care consacră domiciliul ca premisă a exercitării drepturilor şi libertăţilor civile ale acesteia.
art. 133 pct. 2 C. proc. civ
(1), raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., urmează a avea în vedere, în interpretarea dispoziţiilor art.
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
civ., urmează a avea în vedere, în interpretarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificat prin Legea nr.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Brăila – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
art. 402 din C. proc. civ
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 ianuarie 2023.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 25.03.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Brăila, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 750000 RON cu titlu de daune morale ca urmare a încălcării demnităţii în muncă şi a hărţuirii morale la locul de muncă şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 4692/29.09.2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate de pârâtă şi a declinat cauza spre soluţionare în favoarea Tribunalului Brăila.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bucureşti a reţinut că dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004 reglementează o competenţă teritorială exclusivă la domiciliul reclamantului persoană fizică.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 439 din data de 05 decembrie 2022 pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Brăila invocată de reclamantă.

S-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Brăila.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Brăila.

S-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ.

A reţinut instnaţa că reclamanta are domiciliul în fapt în Municipiul Bucureşti, iar domiciliul persoanei fizice, astfel cum este reglementat de art. 87 C. civ., este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

A apreciat Tribunalul Brăila că noţiunea de domiciliul trebuie interpretată în sens larg, neprezentând relevanţă acea locuinţa menţionată în actul de identitate, ci locuinţa ei efectivă.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte interpretarea diferită, de către instanţele de judecată, a noţiunii de domiciliu, în sens procedural.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Instanţele aflate în conflict de competenţă au concluzionat că aceste dispoziţii legale reglementează o competenţă teritorială exclusivă, de la care părţile nu pot deroga, instanţa competentă teritorial, în materia contenciosului administrativ, fiind instanţa de la domiciliul reclamantului, persoană fizică.

Cu privire la interpretarea noţiunii de domiciliu ca element de determinare a competenţei teritoriale a instanţei, se impune a fi amintite cele două tipuri de abordări, una din perspectiva art. 59 din C. civ., care consacră domiciliul ca atribut de identificare a persoanei fizice şi, a doua, prin raportare la dispoziţiile art. 87 din C. civ., care consacră domiciliul ca premisă a exercitării drepturilor şi libertăţilor civile ale acesteia.

Înalta Curte, învestită cu conflictul negativ de competenţă în temeiul art. 135 alin. (1), raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., urmează a avea în vedere, în interpretarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificat prin Legea nr. 212/2018, şi expunerea de motive a proiectului de lege (Pl-x nr. 76/2018, Camera Deputaţilor), din care rezultă că, prin stabilirea competenţei exclusiv în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului persoană fizică, s-a urmărit realizarea unei distribuţii corecte şi clare a cauzelor între instanţe de pe acelaşi palier, evitându-se încărcarea unora în detrimentul celorlalte; eliminarea introducerii aceleiaşi cereri la mai multe instanţe diferite, cereri repetitive, cu sute de reclamanţi care fac imposibilă verificarea acestora, ajungându-se astfel la soluţii diferite; precum şi o reducere a cheltuielilor procedurale.

Se observă, astfel, că în contextul reglementării contenciosului administrativ, legiuitorul a optat pentru a da întâietate interesului general al societăţii, noţiunea de domiciliu cuprinsă în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, fiind înţeleasă din perspectiva rolului de atribut de identificare a persoanei fizice, unic şi opozabil erga omnes, pentru a-şi putea îndeplini menirea de a oferi stabilitate raporturilor sociale.

Aşa fiind, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, instanţa competentă teritorial în materia contenciosului administrativ, este instanţa de la domiciliul reclamantului, văzut în sens restrâns, şi anume, domiciliul înscris în actul de identitate.

Observând din interogarea Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, că domiciliul reclamantei se află în comuna Chişcani, Înalta Curte va stabili competenta de soluţionare a dosarului în favoarea Tribunalului Brăila.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Brăila – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Brăila în favoarea Tribunalului Brăila – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 ianuarie 2023.