Negative jurisdictional conflict resolved: Bucharest Tribunal competent for FOIA dispute with Ministry of Justice

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 30.03.2020, reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea Ministerului Justiţie, prin reprezentanţii săi legali, să efectueze anumite operaţiuni administrative; obligarea Ministerului Justiţiei, prin reprezentanţii săi legali, să efectueze cercetări disciplinare asupra funcţionarului public, respectiv a doamnei şef serviciu A., din Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Ministerului Justiţiei, în temeiul articolul 15 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002, actualizată privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că: "Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii următoarele fapte:

a) nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor, prevăzute în prezenta ordonanţa;

b) intervenţiile sau stăruinţele pentru rezolvarea unor petiţii în afara cadrului legal;" pentru aflarea adevărului, şi aplicarea sancţiunilor disciplinare; obligarea Ministerului Justiţiei, prin reprezentanţii săi legali, să îi comunice rezultatul cercetării în ceea ce priveşte efectuarea cercetării disciplinare împotriva doamnei şef serviciu A., din Serviciul comunicare şi relaţii publice din cadrul Ministerului Justiţiei; obligarea Ministerului Justiţie, prin reprezentanţii săi legali să răspundă la un set de 11 întrebări menite să informeze societatea dacă pârâta a fost sau nu capabilă să gestioneze sarcina sa de a asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

Ministerul Justiţiei, prin reprezentanţii săi legali, în loc să ne răspundă la întrebări, a preferat să-i expedieze un răspuns laconic, interpretând în mod cu totul eronat şi abuziv, că solicitarea sa cu nr. x/15.01.2020 ar fi fost greşit îndreptată de către Ministerul Justiţiei şi, astfel, nu a răspuns deloc la setul de 11 întrebări pe care le-a adresat în cadrul petiţiei sale cu nr. x din 15 ianuarie 2020; sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare (în procedură accelerată), cu întrebări referitoare la Mecanismul de Cooperare şi verificare (MCV); să se constate întrunirea în cauză a condiţiilor răspunderii civile delictuale potrivit art. 1381-1384 C. civ., aşa cum au fost recunoscute în doctrina şi în practica judiciară şi anume fapta ilicita, vinovăţia, prejudiciul şi legătura de cauzalitate; obligarea pârâtei Ministerul Justiţiei, prin reprezentanţii săi legali, să publice hotărârea într-un ziar de largă circulaţie şi pe pagina de internet a pârâtei, ca reparaţie nepatrimonială pentru prejudiciul moral suferit; precum şi să se dispună ca pârâta să îi plătească daune cominatorii în cuantum de 1000 RON pentru fiecare zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la executarea celor două obligaţii din prezenta cerere.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 5761/10.11.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârât şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Oradea.

Instanţa a reţinut incident în cauză textul art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi a apreciat că, raportat la rangul autorităţii pârâte Ministerul Justiţiei – autoritate publică centrală, precum şi raportat la sediul reclamantei, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Oradea.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 297/CA/2022 - PI din data de 8.12.2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a instnaţei şi s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Bucureşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

S-a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.

Instanţa constată că prezentul litigiu, astfel cum a precizat reclamanta în cadrul excepţiei ridicate în faţa curţii de apel la data de 29 septembrie 2021, are ca obiect o cerere formulată în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 551/2001, privind necomunicarea unor informaţii de interes public, raportat la întrebările adresate pârâtului Ministerul Justiţiei prin cererea nr. x din 15 ianuarie 2020.

Înalta Curte reţine incidenţa dispoziţiilor art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, potrivit cărora:

Art. 21. (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.

(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Art. 22. -(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

(2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.

Astfel cum se poate observa dispoziţiile mai sus enunţate fac trimitere şi la comunicarea eventualelor sancţiuni dispuse faţă de persoana vinovată de modul în care a fost soluţionată cererea, precum şi la posibilitatea acordării daunelor morale şi patrimoniale.

În acord cu soluţia pronunţată de Curtea de Apel Oradea, instanţa învestită cu soluţionarea regulatorului de competenţă reţine că prevederile legale evocate conţin o normă specială de competenţă teritorială alternativă, care derogă de la regulile de competenţă reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, atât în ceea ce priveşte rangul autorităţii, cât şi cu privire la competenţa teritorială.

Cum reclamanta şi-a exercitat dreptul de opţiune, alegând instanţa de la sediul pârâtului, Înalta Curte va stabili, în raport cu dispoziţiile mai sus enunţate, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului, secţia de contencios administrativ- în a cărui rază teritorială se află sediul autorităţii publice pârâte.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta Prepozitura Ordinul Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 ianuarie 2023.