Territorial jurisdiction for traffic contravention annulment and accessory claims under exclusive venue rules

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte, la data de 7 august 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., B. şi Municipiul Bucureşti Sector 2 – Direcţia Venituri Buget Local Sector 2, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x/21.08.2018 şi exonerarea sa de la plata amenzii.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Târgovişte

Prin sentinţa civilă nr. 3998 din 28 octombrie 2019, Judecătoria Târgovişte a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a plângerii în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 101 din O.G. nr. 15/2002, acestea atribuind competenţa teritorială exclusivă de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul contravenientului.

Cum din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (inclusiv din interogarea bazei de date a DEPABD) rezultă că domiciliul petentei este în Bucureşti, Aleea x, sector 2 şi se află în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă, la data de 26.11.2019, sub acelaşi număr de dosar.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti – secţia civilă

Prin sentinţa civilă nr. 3182 din 2 iulie 2020, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti:

- în temeiul art. 99 alin. (1) C. proc. civ. a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect "plângere contravenţională" formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu intimata C.N.A.I.R. S.A. – Cestrin şi formarea unui nou dosar pentru care a fixat termen de judecată la data de 24.09.2020, ora 10:30;

- a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, cu privire la capetele de cerere având ca obiect radierea din evidenţele fiscale a sumei de 750 de RON şi obligarea pârâtului B. la plata sumei de 750 de RON şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte are trei capete de cerere, respectiv capătul 1, prin care reclamanta a formulat plângere contravenţională, solicitând anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x/21.08.2018 în contradictoriu cu intimata C.N.A.I.R. S.A. – CESTRIN; capătul 2, prin care a solicitat radierea din evidenţele fiscale a sumei de 750 RON şi capătul 3, prin care a solicitat obligarea pârâtului B. la plata sumei de 750 RON şi darea acestuia în debit la secţia fiscală competentă de la adresa de domiciliu, capete de cerere formulate în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Bucureşti Sector 2 – Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 şi B..

Având în vedere că reclamanta a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, în aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect "plângere contravenţională", pentru a cărui soluţionare s-a declarat competentă, şi formarea unui nou dosar (care a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, sub nr. x/2020).

În ceea ce priveşte capetele de cerere având ca obiect radierea din evidenţele fiscale a sumei de 750 de RON şi obligarea pârâtului B. la plata sumei de 750 de RON şi darea acestuia în debit, instanţa a reţinut că Judecătoria Târgovişte a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă teritorială de ordine privată aplicabilă acestor capete de cerere, deşi nu avea un atare drept, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., astfel încât, în raport de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., a apreciat că Judecătoria Târgovişte este instanţa competentă să soluţioneze cele două capete de cerere, declinându-şi competenţa în favoarea acesteia.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte, rezultă că petenta A. a supus controlului de legalitate procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. x, încheiat la data de 21 august 2018, prin care intimata C.N.A.I.R. S.A. – CESTRIN a dispus sancţionarea acesteia cu amendă contravenţională în cuantum de 750 de RON, pentru săvârşirea faptei prevăzute la art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.

A mai solicitat petenta ca, în cazul în care este constatată contravenţia conform procesului-verbal menţionat, să fie obligat intimatul B. la plata amenzii contravenţionale în cuantum de 750 de RON şi darea acestuia în debit la secţia fiscală de la adresa sa de domiciliu, susţinând petenta că, la momentul sancţionării sale (21.08.2018), autoturismul cu numărul de înmatriculare x era înstrăinat acestui pârât încă din 15.04.2015, data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autoturism folosit, respectiv era radiat din evidenţele fiscale ale petentei din data de 21.04.2015.

Totodată, petenta a solicitat obligarea intimatului Municipiul Bucureşti Sector 2 – Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 să radieze din evidenţele fiscale suma de 750 de RON, reprezentând contravaloarea amenzii contravenţionale.

În dezacord cu aprecierile instanţei învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, Înalta Curte apreciază că cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată de petentă priveşte un singur capăt principal de cerere, respectiv anularea procesului-verbal de contravenţie, formulat în contradictoriu cu intimata C.N.A.I.R. S.A. – CESTRIN, şi două capete subsidiare de cerere, respectiv obligarea intimatului persoană fizică la plata sumei de 750 RON şi darea acestuia în debit la secţia fiscală competentă de la adresa de domiciliu, precum şi obligarea autorităţii pârâte la radierea din evidenţele fiscale a sumei de 750 de RON.

În raport de capătul principal de cerere formulat în contradictoriu cu intimata C.N.A.I.R. S.A. – CESTRIN, Înalta Curte constată, aşa cum a reţinut şi Judecătoria Târgovişte, că, în cauză, devin incidente dispoziţiile speciale ale O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, respectiv art. 101 din aceasta, care prevede că: "Prin derogare de la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul contravenienţilor cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se introduce la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau îşi are sediul".

Această normă de competenţă derogatorie şi exclusivă se aplică plângerilor contravenţionale înregistrate după data de 15 februarie 2013, cum este şi cazul în speţa de faţă, astfel încât instanţa competentă teritorial se determină în funcţie de domiciliul/sediul contravenientului, nefiind incidente dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, pe care şi-a întemeiat petenta cererea.

În speţă, potrivit copiei cărţii de identitate a petentei, aflată la dosar Judecătoria Târgovişte, rezultă că aceasta are domiciliul în Municipiul Bucureşti, Aleea x, aflat în raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, instanţa care, după ce a disjuns capătul principal de cerere, l-a soluţionat în cadrul dosarului nou format, respectiv dosarul nr. x/2020.

În ceea ce priveşte celelalte două capete de cerere formulate în contradictoriu cu intimaţii B. şi Municipiul Bucureşti Sector 2 – Direcţia Venituri Buget Local Sector 2, Înalta Curte constată că acestea sunt cereri accesorii şi devin incidente dispoziţiile art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale de judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120".

Prin urmare, ţinând cont de obiectul cauzei, precum şi de dispoziţiile antereferite, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze cererile accesorii din prezentul dosar este tot Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti – secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâţii Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., B. şi Municipiul Bucureşti Sector 2 – Direcţia Venituri Buget Local Sector 2, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti – secţia civilă.

Definitivă.

Dată în Camera de Consiliu şi pronunţată astăzi, 25 ianuarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.