Border Police Salary Litigation: Negative Competence Conflict Referral Inadmissible and Remanded to Appellate Court

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani – secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.03.2022, sub nr. x/2022, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Frontieră, pentru membrii de sindicat reprezentaţi (indicaţi în tabelul anexă), în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi şi Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetul Marmaţiei, a solicitat obligarea pârâţilor la:

1. Plata majorărilor salariale pentru deţinătorii titlului de specialist de clasă începând cu data de 01.01.2019 şi până la data de 28.12.2020;

2. Introducerea majorării cu titlul de specialist de clasă în salariul de funcţie, astfel încât acesta să devină noul salariu de funcţie la care se vor calcula celelalte sporuri, indemnizaţii, adaosuri, prime şi compensaţia pentru chirie, după caz;

3. Plata diferenţei dintre sporurile, indemnizaţiile, adaosurile, compensaţiile şi primele raportate la salariul de funcţie care cuprinde şi majorarea cu titlu de specialist de clasă şi cele acordate anterior.

La termenul din data de 27.05.2022 s-a dispus disjungerea acţiunii formulate de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Frontieră, pentru membrii de sindicat domiciliaţi în judeţul Suceava (A., B.), în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, şi s-a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru respectiva acţiune, dispunându-se formarea unui nou dosar, nr. x/2022, în care a fost soluţionată excepţia de necompetenţă teritorială invocată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

2.1. Prin sentinţa nr. 173 din 27 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, disjuns din dosarul nr. x/2022, Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Frontieră, pentru membrii de sindicat cu domiciliul în judeţul Suceava (A., B.) în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, în favoarea Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie Tribunalul Botoşani a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 554/2004, acestea din urmă stabilind competenţa teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul reclamantului persoană fizică sau juridică de drept privat chiar şi în ipoteza în care acţiunea este introdusă, în numele reclamantului, de orice persoană de drept public sau privat, în speţă Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Frontieră promovând acţiunea şi pentru membrii săi de sindicat A. şi B., care au domiciliul în judeţul Suceava, în raza de competenţă a Tribunalului Suceava.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 14.06.2022, sub nr. dosar x/2022

2.2. Prin sentinţa nr. 603 din 29 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale; a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Frontieră, în numele şi pentru membrii de sindicat A. şi B. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, având ca obiect "litigiu privind funcţionarii publici statutari", în favoarea Tribunalului Botoşani, secţia civilă/Secţia de contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă materială procesuală între Tribunalul Suceava şi Tribunalul Botoşani; a suspendat judecata cauzei şi a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă pe calea regulatorului de competenţă.

În sprijinul soluţiei pronunţate Tribunalul Suceava a reţinut că din interpretarea sistematică, logico-gramaticală, dar şi teleologică a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 554/2004 rezultă că intenţia legiuitorului a fost evitarea introducerii acţiunilor formulate prin Sindicate la sediile acestora (prin raportare la jurisprudenţa generată de Decizia RIL nr. 1 din 21.01.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) şi nu împiedicarea situaţiilor de coparticipare procesuală activă.

Cum art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 nu include prevederi privind coparticiparea procesuală activă, a apreciat că sunt aplicabile normele de drept comun în materie, întrucât litigiul de faţă reprezintă un conflict de muncă privind funcţionari publici. Aşadar, având în vedere că unii dintre reclamanţi au domiciliul pe raza de competenţă a Tribunalului Botoşani, în aplicarea art. 116 din C. proc. civ., art. 100 şi art. 269 alin. (3) din Codul muncii raportat la art. 59 din C. proc. civ., a constatat că Tribunalul Botoşani este competent să soluţioneze în întregime cererea formulată de reclamanţi, printre care şi reclamanţii din prezenta cauză: A. şi B..

II. Soluţia Înaltei Curţi învestite cu soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, sesizată fiind prin sentinţa nr. 603 din 29 septembrie 2022 a Tribunalului Suceava în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit în cauză, constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Potrivit art. 135 alin. (1) din C. proc. civ.: "Conflictul de competenţă ivit între două instanţe judecătoreşti se soluţionează de instanţa imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict", iar alin. (2) al aceluiaşi text de lege prevede că "Nu se poate crea conflict de competenţă cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea de declinare a competenţei sau de stabilire a competenţei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de trimitere."

Din prevederile legale anterior citate reiese că pentru a se putea pronunţa regulatorul de competenţă este imperios necesar ca instanţa sesizată în vederea soluţionării unui conflict de competenţă ivit între alte două instanţe judecătoreşti să fie superioară şi comună acestora.

Altfel spus, pentru a pronunţa regulatorul de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să fie învestită cu soluţionarea unui conflict de competenţă ivit între două instanţe care nu se regăsesc în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, iar hotărârea de declinare a competenţei sau de stabilire a competenţei pronunţată de instanţa supremă este obligatorie pentru instanţa de trimitere.

Curţile de apel sunt instanţe judecătoreşti superioare din România, iar în prezent funcţionează un număr de 15 curţi de apel civile şi Curtea Militară de Apel Bucureşti, acestea fiind instanţe care verifică legalitatea şi temeinicia soluţiilor pronunţate de judecătoriile şi tribunalele din raza lor de competenţă (respectiv tribunalele militare).

Prin Hotărârea nr. 102/2021 a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, s-au stabilit localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ, din anexa la această hotărâre rezultând inclusiv localităţile arondate judecătoriilor care se află sub jurisdicţia Tribunalului Botoşani şi a Tribunalului Suceava.

La rândul lor, Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Suceava, care şi-au declinat reciproc competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, se află sub jurisdicţia Curţii de Apel Suceava.

În acest context, având în vedere că instanţa imediat superioară şi comună instanţelor judecătoreşti între care s-a ivit conflictul negativ de competenţă din prezenta cauză este Curtea de Apel Suceava şi nu instanţa supremă, cum în mod greşit a fost sesizată de Tribunalul Suceava prin sentinţa nr. 603 din 29 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a soluţiona, pe calea regulatorului de competenţă, conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Suceava şi, în consecinţă, va trimite dosarul instanţei competente.

2. Temeiul legal al soluţiei pronunţate asupra conflictului negativ de competenţă.

Pentru considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., raportat la art. 97 din acelaşi Cod, Înalta Curte va dispune trimiterea dosarului Curţii de Apel Suceava pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite dosarul Curţii de Apel Suceava pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Suceava, în cauza ce priveşte acţiunea reclamanţilor B., A. şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Frontieră Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat menţionaţi, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 ianuarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.