Eligibility of school infrastructure upgrades and sufficiency of administrative motivation in EU fund allocation

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2023

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 18.09.2020, sub nr. x/2020, reclamanta Unitatea Administrativ - Teritorială oraşul Luduş a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - AM POR (Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional), anularea Scrisorii de respingere a contestaţiei nr. x/23.07.2020 înregistrată la sediul Primăriei oraşului Luduş sub nr. x/24.07.2020; anularea Scrisorii nr. x/28.05.2020 de respingere de la finanţare în urma etapei de verificare tehnico-financiară, înregistrată la sediul Primăriei oraşului Luduş sub nr. x/29.05.2020; obligarea pârâtului la reluarea etapei de analiză şi verificare a documentaţiei de contractare pentru cererea de finanţare din 09.07.2018 a proiectului "Modernizarea, extinderea şi echiparea Liceului Tehnologic nr. 1" cod SMIS 120331, având ca solicitantă Unitatea Administrativ - Teritorială oraşul Luduş.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 1542 din data de 29 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială oraşul Luduş, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru. A anulat Scrisoarea de respingere de la finanţare nr. x/28.05.2020 emisă de pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru. A anulat Decizia de respingere a contestaţiei administrative nr. x/23.07.2020 emisă de către pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, comunicată reclamantului prin Scrisoarea nr. x/23.07.2020. A obligat pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru la reluarea etapei de analiză şi verificare a documentaţiei de contractare pentru cererea de finanţare din 09.07.2018, depusă de reclamant cu privire la Proiectul "Modernizarea, extinderea şi echiparea Liceului Tehnologic nr. 1" cod SMIS 120331. A respins în rest cererea ca neîntemeiată.

3. Recursurile exercitate în cauză

Împotriva sentinţei nr. 1542 din 29 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2020, au exercitat recurs pârâţii Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva unor critici de nelegalitate circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.

3.1. În dezvoltarea recursului, pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a susţinut că hotărârea atacată este nelegală, întrucât nu prezintă motivele pe care se întemeiază, instanţa de fond nu a prezentat niciun argument care să formeze convingerea în sensul anulării actelor administrative atacate pentru sub-criteriile 6.1.2. pct. b) şi d); 7.1.1. pct. a) şi b); 7.1.3. pct. a); 9.1.3. pct. a1).

Din punctul de vedere al prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât susţine că prima instanţă a nesocotit prevederile Ghidului solicitantului, condiţii specifice de accesare a fondurilor în cadrul Priorităţii de Investiţii 10.2 – Creşterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcursul vieţii, instrument de implementare a programului potrivit art. 125 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, prin care sunt stabilite regulile de selecţie a proiectelor şi accesare a fondurilor europene.

Pentru Subcriteriul 2.1.1. – Capacitatea şcolii (ICS), Capacitatea unităţii este definită de Indicele Capacităţii Şcolii (ICS) ca raportul între numărul de locuri şi numărul elevilor înscrişi într-o unitate de învăţământ profesional şi tehnic, instanţa de fond a considerat greşit că cele 18 săli de clasă din clădirea C2 au fost luate în calculul capacităţii instituţiei de învăţământ, deşi sunt amplasate în clădirea fost internat a liceului, fiind locuri improprii desfăşurării actului educaţional.

Instanţa de fond nu a procedat la refacerea calculului potrivit normativului, ci doar se rezumă la a susţine că cele 18 săli de clasă au fost introduse greşit în calcul.

Norma legală potrivit căreia se realizează evaluarea şi punctarea acestui criteriu nu circumstanţiază faptul că nu se iau în calcul locurile care sunt improprii desfăşurării actului educaţional, caz în care ar fi trebuit să fie prevăzute explicit elementele pe baza cărora se face această apreciere.

În aceste condiţii, instanţa nu poate adăuga la lege, judecătorul a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, deoarece a avut în vedere criterii de apreciere neprevăzute de norma incidentă.

Aceeaşi eroare este comisă de prima instanţă când se reţine că nu s-a ţinut seama de numărul real de locuri al unităţii de învăţământ, întrucât norma în discuţie nu distinge între locurile efectiv utilizate, apte de a fi utilizate şi cele prevăzute în schema unităţii de învăţământ.

Prima instanţă nu a avut în vedere că, în procesul de evaluare a acestui criteriu, nu se iau în considerare necesităţile unităţii de învăţământ, după modul în care locurile în sălile de clasă sunt sau nu corespunzătoare desfăşurării activităţii de învăţământ la un anumit dat.

Faptul că în cadrul vizitei la faţa locului realizată în data de 10.06.2020 se precizează că situaţia existentă a obiectivului de investiţie corespunde cu descrierea din cererea de finanţare şi din anexele sale, nu constituie un argument în susţinerea îndeplinirii subcriteriului.

Cu privire la Subcriteriul 2.1.2. – Existenţa Facilităţilor. Procentul unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic cărora le lipsesc cel puţin una dintre cele trei facilităţi: bibliotecă, sală de sport sau atelier, instanţa de fond a considerat greşit că nu se poate reţine că unitatea şcolară are ca facilitate bibliotecă, deoarece încăperea nu este propice desfăşurării oricărui tip de activitate.

Instanţa de fond a utilizat criterii care nu sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, deoarece doar inexistenţa bibliotecii este un criteriu e acordare a punctajului.

Lipsa de implicare a autorităţii locale în dotarea bibliotecii şi întreţinerea corespunzătoare nu poate fi imputată finanţatorului.

Prima instanţă a apreciat eronat că Scrisoarea nr. x/23.07.2020 de respingere a contestaţiei administrative este nemotivată, fiind doar reluat punctul de vedere al expertului independent, exprimat cu privire la contestaţia administrativă.

Recurentul-pârât consideră că este absolut firesc ca membrii comisiei, care au analizat motivele contestaţiei privind modul în care s-a acordat punctajul, să prezinte punctul de vedere al expertului independent consultat în acest sens şi să ţină seama de punctul de vedere al acestuia.

Se mai arată că a fost luată în considerare HCL Luduş nr. 15/10.02.2020, contrar celor afirmate de prima instanţă şi că nu era necesar să se motiveze situaţia încăperii utilizate ca bibliotecă, câtă vreme nu se ia în calcul la acordarea punctajului starea în care este biblioteca, ci doar existenţa acesteia.

Pentru Subcriteriul 6.1.2 – Calitatea documentaţiei punctul a) – Documentaţia tehnică a DALI/SF respectă conţinutul cadru şi metodologia de elaborare din legislaţia aplicabilă după caz (H.G. nr. 28/2008 sau H.G. nr. 907/2016), este completă şi coerentă, corespunde cu descrierea investiţiei din CF., respectă concluziile expertizei tehnice, studiilor de teren, auditului energetic şi are certificatul de performanţă energetică, prima instanţă a considerat greşit că nu este necesară prezentarea unui SF cu elemente de DALI, întrucât reclamanta nu efectuează obiective noi de investiţii, cu o funcţionalitate distinctă.

Lucrările propuse de reclamantă sunt lucrări de intervenţie şi extindere, reabilitează spaţii existente în corpurile de clădire C1 şi C4, dar se extinde atât pe verticală, prin construirea unui etaj nou, cât şi pe orizontală cu trei corpuri anexă.

Prin disp. art. 2 lit. c) din H.G. nr. 907/2016 se defineşte noţiunea de obiectiv/proiect mixt de investiţii, ce reprezintă "obiectiv de investiţii care cuprinde lucrări de construcţii pentru realizarea unuia/mai multor obiective noi de investiţii, precum şi lucrări de intervenţii asupra unuia/mai multor construcţii existente".

În speţă, se execută şi lucrări de construcţii, întrucât în urma acestora vor rezulta cele două corpuri cu destinaţia spaţiu de învăţământ.

Din definiţia "intervenţiei la construcţia existentă", conform art. 2 lit. e) din H.G. nr. 907/2016 nu rezultă că prin această sintagmă s-ar putea înţelege că lucrările de intervenţie implică şi lucrările de construcţie pentru corpuri noi, dacă acestea sunt lipite de construcţiile existente.

Recurentul-pârât susţine astfel că era necesar să se prezinte un SF cu elemente de DALI.

Aspectul funcţionalităţii distincte avute în vedere de instanţă constituie o concluzie rezultată exclusiv din interpretarea sumară a prevederilor art. 2 şi art. 5 din H.G. nr. 907/2016, fără a se realiza o interpretare sistematică.

Referitor la Subcriteriul 6.1.2. – Calitatea documentaţiei punctul c) – Costurile sunt realiste (corect estimate) suficiente şi necesare pentru implementarea proiectului. Valoarea categoriilor de lucrări din devizul pe obiect este stabilită în proporţie de 100%, pe baza cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora (costurile pe unitatea de resurse utilizate sunt realizate din punctul de vedere al evaluatorului şi justificate de către solicitant prin citarea unor surse independente şi verificabile (statistici oficiale, preţuri standard, etc.) sau prin rezultatele unei cercetări de piaţă efectuate de solicitant. Bugetul a fost întocmit respectând prevederile Hotărârii nr. 399/27.05.2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european şi Fondul de coeziune 2014 – 2020. Există corespondenţă între Devizul General aferent investiţiei şi bugetul proiectului, prima instanţă a considerat eronat că prin decizia de soluţionare a contestaţiei administrative nu s-a motivat menţinerea acordării punctajului de către evaluator în ETF, raportat la motivele din contestaţia administrativă privitoare la cheltuielile cu autocolante şi achiziţionarea de trei echipamente care au fost prevăzute corect în bugetul proiectului.

În evaluarea din cadrul contestaţiei administrative s-a indicat faptul că nu se poate verifica dacă în cadrul costurilor au fost cuprinse toate lucrările propuse şi s-a exemplificat încadrarea greşită a cheltuielilor pe linia bugetară, dar şi faptul că alocările bugetare pentru dotări sunt subevaluate în comparaţie cu nevoile de dotări pentru spaţiile propuse prin proiect.

Pentru Subcriteriul 9.1.2. Gradul de autofinanţare din veniturile proprii, instanţa de fond a omis prevederile Ghidului Solicitantului – condiţii generale – Secţiunea 8.1. Conformitate administrativă şi eligibilitate. Aspecte generale – criterii, proces, clarificări, potrivit cărora "nu se acceptă completarea cererii de finanţare, depunerea de documente suplimentare, chiar dacă acestea existau la data depunerii cererii de finanţare. Se vor soluţiona prin scrisoarea de clarificări exclusiv elemente administrative şi numai din punct de vedere formal, la conformitate şi din punct de vedere formal, la conformitate şi din punct de vedere al exigibilităţii".

3.2. Cererea de recurs formulată de pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., partea subsumând acestor motive de casare următoarele critici:

Din punctul de vedere al motivului de casare întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă susţine că prima instanţă nu a motivat sentinţa pronunţată pentru criteriile 2.11; 2.1.2; 6.1.2. punctele a)-d); 7.1.3.; 9.1.2; 9.1.3 punctul a).

Cu privire la punctajul acordat la Subcriteriul 2.1.1. – Capacitatea şcolii (ICS) recurenta-pârâtă invocă aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv motive de nelegalitate ale sentinţei recurate întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând că acest criteriu este reprezentat de raportul între numărul de locuri şi numărul elevilor înscrişi într-o unitate de învăţământ profesional şi tehnic şi nu are legătură cu modul de întreţinere, igienă, amplasarea în clădiri şi alte aspecte care ţin de reparaţiile în care se desfăşoară cursurile în cadrul unei unităţi de învăţământ.

Subcriteriul 2.1.2. – Existenţa facilităţilor, recurenta-pârâtă susţine aplicarea greşită a normelor de drept material, avându-se în vedere că aceasta se referă la inexistenţa uneia dintre cele trei facilităţi – bibliotecă, sală de sport, atelier – şi nu se are în vedere faptul că spaţiul nu este propice desfăşurării unei astfel de activităţi.

Cu privire la Subcriteriul 6.1.2. – Calitatea documentaţiei punctul a), instanţa de fond nu a aplicat corect prevederile H.G. nr. 907/2016, deoarece proiectul cuprinde şi lucrări de extindere, scop în care era obligatorie prezentarea unor elemente de SF şi DALI.

Pentru Subcriteriul 6.1.2. punctul c), bugetul nu este justificat şi corect, în privinţa cheltuielilor cu autocolantele pentru echipamente care depăşesc 25.000 RON, astfel că nu s-au respectat prevederile Hotărâri nr. 399/27.05.2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin fondurile anume prevăzute.

Recurenta-pârâtă susţine că, în acest caz, nu au fost evidenţiate numărul rapoartelor de audit, nu au fost detaliate cheltuielile cu informarea şi publicitatea, nu au fost evidenţiate separat cheltuieli conexe.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinările formulate de intimata-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială oraşul Luduş la recursurile exercitate în cauză, s-a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea sentinţei de fond ca temeinică şi legală.

Prin întâmpinările formulate cu privire la recursurile recurenţilor-pârâţi, intimata-reclamantă a susţinut, în esenţă, că prima instanţă a reţinut în mod corect că numai aceste autorităţi publice au obligaţia evaluării tehnice şi financiare a cererii sale formulate la data de 09.07.2018, în baza Acordului cadru de delegare a anumitor atribuţii privind implementarea Programului Operaţional Regional 2014 – 2020 (POR) prin care s-a stipulat că atribuţiile privind evaluarea cererilor de finanţare, selecţia şi comunicarea rezultatului procesului de evaluare au fost delegate acestui organism intermediar.

Prin urmare, a considerat că hotărârea atacată este la adăpost de orice critică, instanţa de fond dezlegând în mod corect problema dedusă judecăţii şi reţinând astfel că motivarea unui act juridic administrativ constituie o garanţie împotriva arbitrariului organului emitent. Din această perspectivă a apreciat că argumentele recurentului-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nu pot fi susţinute, întrucât prin Decizia nr. x/23.07.2020 de respingere a contestaţiei administrative s-a realizat doar un control formal, aspect sesizat de către instanţa de fond.

De asemenea, a reiterat aspectul reţinut în mod corect de către instanţa de fond, anume faptul că, deşi unitatea de învăţământ Liceul Tehnologic nr. 1 deţine bibliotecă, acest spaţiu nu este adecvat unei astfel de funcţionalităţi şi nu poate să susţină sau să încurajeze curiozitatea individuală, creativitatea şi orientarea spre învăţare a elevilor şi nu poate fi numită încăpere propice desfăşurării oricărui tip de activitate. Cu alte cuvinte, a arătat că nu se poate reţine că la momentul evaluării cererii de finanţare această unitate deţinea o bibliotecă funcţională.

Recurenta-pârâtă Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei-reclamante, prin care a solicitat respingerea apărărilor acesteia ca neîntemeiate, combătându-le punctual, şi a reiterat argumentele invocate în susţinerea recursului promovat în cauză.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor exercitate în cauză

Analiza motivelor de casare invocate de recurenţii-pârâţi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru

1. Motivele de nelegalitate întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurenţii-pârâţi susţin nemotivarea anulării Scrisorii de respingere a cererii de finanţare şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei în privinţa mai multor subcriterii, respectiv 6.1.2. punctele b), d); 7.1.1. punctele a), b); 7.1.3. punctul a) şi 9.1.3. punctul a1).

Înalta Curte urmează să constate că este nefondată critica formulată, avându-se în vedere că prima instanţă a arătat că pentru aceste criterii actele administrative atacate sunt nemotivate, nefiind întrunite motivele de nelegalitate întemeiate pe disp.art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

2. Motivele de casare întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cu privire la Subcriteriul 2.1.1. – Capacitatea şcolii, potrivit prevederilor Ghidului solicitantului, indicele capacităţii şcolii (ICS) este raportul între numărul de locuri şi numărul elevilor înscrişi într-o unitate de învăţământ profesional şi tehnic.

Recurenţii-pârâţi consideră că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit norma legală, adăugând la lege, când a considerat că în calculul numărului de locuri nu intră cele 18 clase care sunt improvizate în corpul din internatul unităţii de învăţământ, din fostele camere ale elevilor interni.

Înalta Curte reţine că sintagma "numărul de locuri", nu poate cuprinde spaţii improvizate ce nu pot funcţiona decât limitat în timp, până este posibilă extinderea şcolii, în sens contrar, nu s-ar putea obţine nicio finanţare pentru ca unitatea să funcţioneze în normalitate, ci într-un provizorat permanent, astfel că în mod corect a reţinut prima instanţă că acordarea de 0 puncte este greşită.

Pentru Subcriteriul 2.1.2., existenţa facilităţilor, respectiv lipsa cel puţin a uneia dintre cele trei facilităţi - bibliotecă, sală de sport sau atelier – recurenţii-pârâţi consideră că prevederile Ghidului solicitantului au în vedere lipsa totală a facilităţii, în cazul de faţă, biblioteca şi nu cazul în care există o încăpere cu această denumire, dar improprie activităţii ce are o existenţă limitată în timp.

Înalta Curte reţine că devin incidente considerentele avute în vedere în privinţa Subcriteriului 2.1.1., instanţa de fond realizând o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material incidente.

Referitor la nemotivarea scrisorii de respingere pentru anumite aspecte, Înalta Curte constată, în acord cu cele reţinute de prima instanţă, că motivarea actului administrativ reprezintă o garanţie a legalităţii şi transparenţei acesteia cei vizaţi putând verifica dacă actul este corect fundamentat, iar instanţa de judecată poate să îşi îndeplinească rolul jurisdicţional.

În speţă, este permisă prezentarea în cuprinsul actelor administrative a concluziilor/punctelor de vedere ale experţilor consultaţi de către membrii comisiei, însă motivarea este obligatoriu să conţină argumentele de fapt şi de drept ale emitenţilor actelor administrative şi nu preluarea unor concluzii ale unor persoane doar consultate cu privire la anumite fapte, sens în care critica apare ca nefondată.

Referitor la Subcriteriul 6.1.2. punctul a), recurenţii-pârâţi au invocat interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi art. 5 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 907/2016, în sensul că pentru proiectul propus, reclamanta trebuie să prezinte studiu de fezabilitate (SF) şi documentaţia de avizare pentru lucrările de intervenţie (DALI), fiind vorba atât despre lucrări de intervenţie, cât şi lucrări de extindere, deci un proiect mixt de investiţii.

Potrivit disp. art. 2 lit. c) din H.G. nr. 907/2016, obiectivul/proiectul mixt de investiţii este acela care cuprinde lucrări de construcţii pentru realizarea unuia/mai multor obiective noi de investiţii, precum şi lucrări de intervenţii asupra uneia/mai multor construcţii existente.

Potrivit disp. art. 2 lit. b) din H.G. nr. 907/2016, obiectivul de investiţii este parte a obiectivului de investiţii, cu funcţionalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia, care constă în lucrări de construcţii pentru realizarea unor obiecte noi de investiţii sau în lucrări de intervenţii la construcţii existente.

Art. 2 lit. e) din H.G. nr. 907/2016 defineşte intervenţia la construcţie existentă, ca fiind rezultatul scontat obţinut ca urmare a realizării de lucrări de intervenţii asupra uneia/mai multor construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente.

Potrivit disps. art. 5 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 907/2016, în cazul obiectivelor mixte de investiţii se elaborează SF şi DALI.

Înalta Curte reţine că proiectul în discuţie se referă la modernizarea, extinderea şi echiparea Liceului tehnologic nr. 19 Luduş, adică la un singur obiect de investiţie, potrivit disp. art. 2 lit. e) din H.G. nr. 907/2016, fiind necesare numai documentele revăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 907/2016.

Pentru încadrarea proiectului la cele prevăzute de art. 2 lit. b) din H.G. nr. 907/2016, este necesar ca obiectul de investiţii să aibă o funcţionalitate distinctă în cadrul ansamblului obiectivului de investiţii, ceea ce în speţă nu este îndeplinit.

Înalta Curte nu poate accepta argumentul recurenţilor-pârâţi în sensul că, deşi este vorba despre extinderea şi modernizarea unei şcoli, corpurile clădirii pot avea o funcţionalitate distinctă, în afara obiectivului propus, urmând să se respingă criticile ca nefondate.

În privinţa Subcriteriului 6.1.2. punctul c), respectiv a costurilor cu autocolantele şi achiziţionarea de trei echipamente, instanţa de fond a reţinut că în cuprinsul actelor administrative contestate nu s-a oferit niciun răspuns la susţinerile reclamantei.

Prin motivele de recurs, se arată că acest subpunct este motivat, reiterându-se cele arătate prin întâmpinare, însă nu se răspunde la criticile aduse de către reclamantă, ci doar se menţine punctul de vedere expus în faţa primei instanţe, astfel că Înalta Curte va respinge ca nefondată critica expusă.

În privinţa Subpunctului 9.1.2., gradul de autofinanţare din venituri proprii, recurenţii-pârâţi susţin că prima instanţă a omis prevederile Ghidului Solicitantului – condiţii generale, secţiunea 8.1., conform căreia nu se acceptă completarea cererii de finanţare şi depunerea de documente suplimentare, chiar dacă acestea existau la data depunerii cererii de finanţare.

Instanţa de fond a arătat în considerentele sentinţei atacate, cu privire la acest subcriteriu, că nu există o motivare a respingerii contestaţiei, iar faptul că prin întâmpinare, pârâtul MLPDA a precizat că u a fost identificată Instrucţiunea AMPOR nr. 135/2020 evocată de reclamantă, nu poate complini lipsa motivării respingerii contestaţiei administrative cu privire la această susţinere.

Prin motivele de recurs se invocă norme legale ce nu au fost susţinute de către părţi cu ocazia soluţionării fondului cauzei, Înalta Curte reţinând că prima instanţă a avut în vedere susţinerile părţilor, dispoziţiile legale contestate, neputându-se invoca dispoziţii legale noi, ce nu au făcut obiectul analizei primei instanţe, critica fiind nefondată.

Faţă de acestea, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, ambele împotriva sentinţei nr. 1542 din 29 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 ianuarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.