Jurisdictional conflict over refusal to promote court clerks: Administrative jurisdiction of appellate court versus labor court jurisdiction under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 20.12.2021, reclamanţii A., B., C. şi D., în contradictoriu cu pârâţii: Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Ploieşti şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, au solicitat anularea situaţiei de discriminare creată de către pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Ploieşti; obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei să aprobe modificarea statului de funcţii şi, subsecvent, pe pârâta Curtea de Apel Ploieşti să emită decizia de încadrare a reclamanţilor în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, începând cu data de 17.12.2018 (data susţinerii şi afişării rezultatelor examenului de promovare); obligarea pârâtei Curtea de Apel Ploieşti să plătească, pentru perioada 17.12.2018 şi până la momentul realizării efective a dreptului solicitat la petitul 2, diferenţa dintre venitul la care erau îndreptăţiţi (ca urmare a promovării în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare) şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată, până la data plăţii efective.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 3510/2022 din 16 iunie 2022, Tribunalul Argeş – secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti– secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Tribunalul Argeş a apreciat că, faţă de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., precum şi faţă de împrejurarea că prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită obligarea unei autorităţi publice centrale, respectiv Ministerul Justiţiei, la emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcţii şi personal ale Curţii de Apel Ploieşti, în cauză competenţa de soluţionare a cauzei aparţine curţii de apel.

De asemenea, dată fiind calitatea reclamanţilor, respectiv de grefieri arhivari cu studii medii în cadrul Judecătoriei Câmpina şi Judecătoriei Sinaia, prin prisma dispoziţiilor art. 127 din C. proc. civ., raportat la calitatea de pârât a Curţii de Apel Ploieşti, a reţinut că nu poate fi declinată competenţa de soluţionare în favoarea acestei instanţe, ci se impune declinarea cauzei în favoarea unei alte Curţi de Apel învecinate acesteia şi prin raportare la calitatea de autoritate centrală şi sediul celuilalt pârât, respectiv în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1956 din 28 octombrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că reclamanţii, care ocupă o funcţie publică, solicită realizarea unei modificări a raporturilor de serviciu guvernat de prevederile Legii nr. 567/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice "Litigiile în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de tribunalele de muncă şi asigurări sociale."

În cauză, reclamanţii, care îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, au făcut aplicarea prevederilor art. 127 C. proc. civ. şi s-au adresat instanţei de dreptul muncii competente din raza unei curţi de apel învecinate, respectiv Curtea de Apel Piteşti.

În consecinţă, instanţa a constatat că, în cauză, competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei iniţial sesizate – Tribunalul Argeş, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

În subsidiar, a reţinut că, chiar dacă ar fi considerat valid raţionamentul Tribunalului Argeş, iar competenţa de soluţionare ar reveni secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în raport cu alegerea făcută de reclamanţi în temeiul dispoziţiilor art. 127 alin. (1)-(3) C. proc. civ., competenţa de soluţionare ar reveni Curţii de Apel Piteşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal, iar nu Curţii de Apel Bucureşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Ploieşti la modificarea statului de funcţii şi la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

Se reţine că, la data de 17.12.2018, Curtea de Apel Ploieşti a organizat un examen, în condiţiile Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, iar reclamanţii, invocând promovarea acestui examen întrucât sunt îndeplinite condiţiile art. 28 alin. (11) din Hotărârea C.S.M. nr. 181/2007, au solicitat numirea în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare în cadrul Judecătoriei Câmpina şi respectiv Judecătoriei Sinaia, în raport cu dispoziţiile art. 39 din Hotărârea C.S.M. nr. 181/2007.

În cauză, este de menţionat că reclamanţii fac parte din categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti, însă nu sunt incidente prevederile art. 7 din Anexa V la Legea nr. 153/2017, întrucât nu este în discuţie o plângere formulată împotriva hotărârilor prin care se soluţionează contestaţia împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, şi nu este vorba nici despre un raport de serviciu al unui funcţionar public, având în vedere categoria profesională din care fac parte reclamanţii, care are statut separat de cel al funcţionarilor publici, reglementat de Legea nr. 567/2004.

Prezentul demers judiciar priveşte cenzurarea refuzului nejustificat al autorităţilor pârâte de a emite acte administrative, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, contenciosul administrativ este definit ca fiind "activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim."

În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată, în raport cu obiectul cererii deduse judecăţii, că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, care prevăd:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Pentru stabilirea competenţei materiale, prevederile menţionate instituie două criterii, respectiv criteriul poziţionării autorităţii emitente în sistemul autorităţilor publice şi criteriul valoric, astfel cum s-a reţinut, cu caracter unitar, în jurisprudenţa Înaltei Curţi.

În cauză, este relevant criteriul rangului autorităţii publice, având în vedere că se invocă refuzul nejustificat al pârâţilor de emitere a unor acte administrative, respectiv se solicită, în principal, obligarea Ministerului Justiţiei (autoritate publică centrală) la emiterea unui ordin privind modificarea statului de funcţii, conform art. 135 din Legea nr. 304/2004, şi, în consecinţă, obligarea Curţii de Apel Ploieşti la emiterea deciziilor de încadrare a reclamanţilor în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare.

Prin urmare, în ce priveşte competenţa sub aspect material, având în vedere calitatea prim pârâtului de autoritate publică centrală, devin aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit cu care "litigiile (…) privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale (…) se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel", astfel că cererea dedusă judecăţii este de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, Înalta Curte reţine că potrivit art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său". Cu toate acestea, dată fiind calitatea reclamanţilor de grefieri în cadrul unor instanţe din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, precum şi faptul că aceasta din urmă are calitatea de pârâtă în cauză, devin incidente prevederile art. 127 din C. proc. civ., putând fi sesizată oricare dintre curţile de apel învecinate.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A., B., C. şi D. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Ploieşti şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 ianuarie 2023.